Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cancer, în curând, ar putea fi posibilă "individualizarea tratamentului în funcţie de profilul genetic al pacientului". Aceasta este una dintre temele de maximum interes pentru bolnavi şi specialişti ce va fi abordată în ediţia a V-a a Simpozionului "Academician Nicolae Cajal" cu titlul "Cercetarea translaţională" (14-16 aprilie 2010).
Preşedintele simpozionului, profesorul doctor Irinel Popescu, ne prezintă câteva repere din agenda acestui eveniment.
Jurnalul Naţional: Care sunt principalele noutăţi ale acestei ediţii a simpozionului?
Dr Irinel Popescu: În fiecare an, o temă principală este virusologia, domeniu în care profesorul Nicolae Cajal a activat în întreaga lui carieră. Virusologia este prin ea însăşi o disciplină cu implicaţii atât în cercetarea fundamentală, cât şi în cea clinică. În ediţia din acest an vor fi abordate ca teme principale, infecţia cu HIV, HPV şi virusurile hepatitice. După cum se vede, toate sunt teme de actualitate, cu mare impact în populaţie şi, uneori, chiar cu aspecte controversate, dacă mă gândesc la recentele dezbateri din societatea românească privind oportunitatea vaccinului împotriva HPV.
Organizarea sesiunilor de virusologie revine în întregime Institutului de Virusologie "Ştefan S. Nicolau", locul în care a lucrat, de altfel, profesorul Nicolae Cajal, şi îi implică, printre alţii, pe acad. prof. dr Costin Cernescu, prof. dr Mihai Stoian şi prof. dr Simona Ruţă.
Laborator, clinică, pacient
De ce s-a ales ca temă principală "Cercetarea translaţională"?
Alegerea medicinei translaţionale nu este deloc întâmplătoare, întrucât consider că aceasta se potriveşte cel mai bine spiritului profesorului Cajal şi moştenirii ştiinţifice pe care ne-a lăsat-o. Medicina translaţională porneşte de la principiul că cercetările de laborator trebuie să servească interesului clinic. De aceea, rezultatele obţinute în laborator trebuie testate pe pacienţi, care vor fi principalii beneficiari ai progresului medical.
Dar şi invers, clinicienii trebuie să vină atât cu material biologic pe care să poată fi efectuate cercetări, cât şi cu idei de cercetare, ţinând cont de necesităţile bolnavilor trataţi. Un astfel de concept s-a dezvoltat, în primul rând, în mijlocul unor platforme medicale puternice, cu un mare număr de bolnavi, dar care şi-au creat şi baze de cercetare fundamentală adecvate. Un exemplu poate fi platforma Fundeni, care este principalul organizator al sesiunilor de medicină translaţională.
Experienţa acumulată la nivel clinic în Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie, în Institutul Oncologic Bucureşti a fost dublată de organizarea unei platforme de cercetare, care s-a dezvoltat mai ales în ultimii ani, datorită proiectelor de cercetare câştigate prin competiţie de către aceste centre.
Individualizarea tratamentului
Care sunt principalele aplicaţii practice ale cercetărilor translaţionale?
Unul dintre scopurile majore ale cercetărilor translaţionale faţă de care poate nu suntem atât de departe pe cât se crede este individualizarea tratamentului în funcţie de profilul genetic al pacientului. Se încearcă acest lucru în cancer şi două dintre cele mai interesante conferinţe vor aborda această temă: Vladimir Lazăr (directorul Centrului de Genomică Funcţională din cadrul Institutului "Goustve Roussy" - Paris) "Provocările şi cheia oncologiei moderne: Diagnosticul precoce şi tratamentul individualizat" şi Dan Duda (Universitatea Harvard): "Terapia antiangiogenetică pentru cancer. De la confirmarea conceptului spre tratament individualizat".
Aceeaşi orientare se profilează şi în psihiatrie, după cum se poate remarca din conferinţa acad. prof. dr Victor Voicu: "Acţiunea antipsihoticelor pe baza datelor de farmacogenetică". În sfârşit, un domeniu special îl constituie medicina regenerativă, un domeniu la fel de nou şi interesant, bazat în special pe terapiile celulare. În cadrul simpozionlui va fi abordată în special problema terapiilor celulare în diabet. Conferinţele principale vor fi prezentate de acad. prof. dr Constantin Ionescu Tâgovişte şi Thierry Berney (Geneva).
Profesorul Michael Ott de la Hanovra va prezenta "Terapiile celulare în bolile ficatului". Dintre ceilalţi invitaţi l-aş menţiona, în mod special, pe prof. Ştefan Constantinescu de la Institutul Ludwig din Bruxelles, elev şi continuator al profesorului Nicolae Cajal, care va prezenta conferinţa "Calea JAK-STAT şi cancerele celulelor stem hematopoietice". Alte două prezenţe remarcabile sunt Florin Şelaru de la Universitatea "Johns Hopkins" din Baltimore şi Sarah Ferber de la Universitatea din Tel Aviv.
Profesorul Nicolae Cajal
Toţi marii specialişti participanţi la simpozion au câte ceva la un loc, poate, din spiritul profesorului Nicolae Cajal: dorinţa vie de cunoaştere, de îmbunătăţire permanentă a rezultatelor prin cercetare. Dar şi orientarea acestei cercetări spre necesităţile omului bolnav, cel care le aşteaptă, de fapt, cel mai mult. Şi, în sfârşit, dar, desigur, nu în ultimul rând, dorinţa de a împărtăşi şi altora rezultatele obţinute, dorinţa de a coopera, de a fi împreună în folosul ştiinţei şi al medicinei.
Bancă de tumori
În cadrul platformei Fundeni există şi o bancă de tumori, dezvoltată împreună cu compania franceză RnTech, unde sunt depozitate aproape 2.000 de tumori ale pacienţilor operaţi în Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni şi care constituie un material de studiu extrem de valoros, în special pentru cancerul de colon şi rect, cancerul de pancreas şi cancerul de stomac. O parte din rezultatele cercetărilor în acest domeniu vor fi prezentate în cadrul simpozionului.
"În cadrul simpozionului va fi abordată în special problema terapiilor celulare în diabet"
profesor doctor Irinel Popescu
"Rezultatele obţinute în laborator trebuie testate pe pacienţi, care vor fi principalii beneficiari ai progresului medical"
profesor doctor Irinel Popescu
