Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Această afecţiune poate apărea şi la vârste tinere, dezavantajul cel mai mare fiind că poate trece neobservată. "Fiind o afecţiune ale cărei simptome se manifestă mai ales noaptea, există marele risc ca o persoană să sufere de apnee în somn şi să nu ştie. De aceea, cel mai bine este ca, acolo unde este cazul, partenerul să semnaleze întreruperile respiraţiei în somn. Apoi, suferindul să meargă la medic pentru a i se recomanda un tratament.
De asemenea, medicul de familie poate avea un rol important în descoperirea afecţiunii. Astfel, el va întreba pacientul, printre alte aspecte, dacă doarme bine, dacă este somnolent peste zi sau dacă are probleme de concentrare. În general, în România, aproximativ 70% dintre pacienţii care ajung la medic suferă de apnee severă", avertizează medicul pneumolog.
Situaţia e cu atât mai gravă cu cât această afecţiune "oboseşte" organismul, stimulează producerea de ateroame (grăsimi pe pereţii vaselor sangvine), creşte nivelul colesterolului rău şi riscul de boli cardiovasculare.
Boala poate provoca decesul în somn, fără ca pesonalul medical să ştie acest lucru. "E greu de verificat dacă un om moare dintr-o apnee, deoarece, spre deosebire de alte afecţiuni, în acest caz, nu se poate stabili anatomo-patologic cauza decesului. Astfel, o bună parte din morţile subite pot fi cauzate de apneea de somn", sesizează medicul Oana Deleanu.
SIMPTOMELE APNEICULUI
"Spre deosebire de alte afecţiuni, în cazul apneii de somn se poate vorbi de două tipuri de simptome. Cele de zi şi cele de noapte. Printre manifestările diurne, care sunt relativ uşor de sesizat, se numără somnolenţa, lipsa de concentrare, tulburările de memorie. Un apneic adoarme uneori instantaneu, în timp ce prestează diverse activităţi care presupun atenţie. El poate adormi, pentru perioade scurte, când citeşte sau chiar când se află la volan. Simptomele nocturne sunt: pauzele în respiraţie şi sforăitul. " Dar nu orice persoană care sforăie este obligatoriu apneică", precizează Oana Deleanu.
PERSOANE PREDISPUSE
Afecţiunea se manifestă, în general, la persoanele obeze, sforăitoare, care au gâtul gros şi scurt. Totuşi, sunt şi tineri slabi care sunt apneici severi.
Pentru a atenua riscul unei astfel de afecţiuni, persoanele predispuse trebuie să slăbească până ating greutatea normală, să renunţe la alcool şi la somnifere, să evite să doarmă pe spate.
GRADUL DE SEVERITATE
Medicul Oana Deleanu precizează că nu orice oprire involuntară a respiraţiei înseamnă apnee patologică. Pentru a se încadra în această categorie trebuie ca persoana să aibă cel puţin cinci opriri involuntare ale respiraţiei pe ora de somn. "Cele mai periculoase sunt apneile severe. Acestea se caracterizează prin faptul că se produc mai mult de 30 de opriri ale respiraţiei pe oră (practic, la fiecare două minute se opreşte respiraţia). Există şi pacienţi care au apnee de somn de 60 şi chiar de 100 de ori pe noapte.
Pentru a calcula numărul exact al opririlor involuntare ale respiraţiei, o persoană care este suspectă de apnee este lăsată să doarmă peste noapte într-un laborator specializat şi i se numără perioadele în care nu mai respiră. Apoi, se face o medie între apnei şi, în funcţie de numărul rezultat, pacientul este diagnosticat.
DE CE NOAPTEA?
Aşa cum îi spune şi numele, apneea de somn se manifestă în perioda de repaus a organismului. Deoarece în timpul somnului organismul este mai sensibil şi mai lipsit de apărare, iar creierul se odihneşte. O altă cauză este că "în gât există o serie de muşchi care se relaxează în timpul somnului. Din acest motiv, practic, gâtul se închide şi obstrucţionează pătrunderea aerului. Deşi pacientul încearcă să inspire, efortul este inutil.
TRATAMENTE
Teoretic, apneea nu se vindecă decât în cazuri uşoare sau moderate ori dacă este cauzată de o luetă (omuşor) mai lungă, de obezitate fie de polipi. În aceste cazuri, tratamentul înseamnă îndepărtarea factorilor favorizanţi.
Dacă este o apnee severă, tratamentul de referinţă este CPAP (continous positive airway pressure) şi presupune ventilaţia în presiune pozitivă conti-nuă. "Pacientul trebuie să poarte în timpul nopţii o mască nazală cuplată la un generator de aer cu presiune. Valoarea presiunii diferă de la pacient la pacient.
Important
n) Mai există un tip de apnee, aşa-numita apnee centrală, care apare la persoanele în vârstă sau la cele care au suferit accidente vasculare cerebrale.
"În cazul acestora, creierul nu dă comanda «respiră!»", spune medicul Oana Deleanu.
n) Cea mai mare parte din accidentele produse din cauza adormirii la volan sunt, în fapt, tragedii provocate de apneici.
n) În ceea ce priveşte prevalenţa în funcţie de sex, bărbaţii sunt mai predispuşi la a face apnei în somn. "Proporţia e de 2:1, din cauză că reprezentanţii sexului puternic au o structură mai fragilă la nivelul gâtului."
APNEICUL, LA CONTROL!
Este indicat ca persoanele care practică meserii ce necesită concentrare permanentă să fie verificate dacă nu cumva suferă de apnee de somn. "În numeroase state, şoferii profesionişti sunt verificaţi să nu fie apneici, deoarece riscul să adoarmă la volan este foarte mare. Consecinţele pot fi dramatice nu doar pentru el, dar şi pentru alţi participanţi la trafic", avertizează asistentul universitar Oana Deleanu, consultat de Jurnalul de sănătate.
Citește pe Antena3.ro
