Petic pe ventricul

Intrarea în scenă a chirurgiei pe inimă a reprezentat o veritabilă mană cerească în stare a salva de la moarte zeci de mii de oameni.

Pentru că de ani şi ani chirurgia cardiovasculară a reuşit să schimbe sentinţa de moarte a unor bolnavi care sufereau grave complicaţii la câteva zile după infarct. În clipa de faţă, progresele cardiologiei şi ale chirurgiei cardiovasculare au făcut ca mare parte dintre cei care au suferit un infarct să poată să se reîntoarcă în societate, în familie şi să-şi reia viaţa obişnuită. Dar să vedem ce intervenţii decisive are chirurgia cardiovasculară după atacul de infarct miocardic.

Explică prof. dr Horaţiu Moldovan, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară la Institutul "CC Iliescu" - Fundeni. Infarctul are loc atunci când se blochează o arteră de alimentare cu sânge a inimii, adică se înfundă o coronară, curgerea sângelui se întrerupe şi zona inimii hrănită normal de acel vas are de suferit, adică în zona respectivă muşchiul cardiac moare şi apar chiar cicatrice. Unele forme de infarct se complică grav după 4-5 zile de la atacul bolii.

O frecventă complicaţie este ruptura ce apare în peretele ventriculului stâng. Ventriculul stâng este pompa cea mai importantă a inimii, căci el asigură pomparea sângelui. La câteva zile după infarct, apare o ruptură în peretele acestui ventricul. La unii pacienţi, există totuşi o şansă, căci ruperea peretelui se face progresiv şi există un interval de câteva ore în care poate acţiona chirurgul. Dar pacientul trebuie urgent adus într-o secţie de chirurgie cardiovasculară.

Bolnavul este trecut pe o pompă în afara corpului, ce înlocuieşte o vreme inima, care se opreşte prin mijloace farmaceutice, ca să se lucreze pe ea. Chirurgul repară peretele rupt al ventriculului stâng fie prin coasere, chiar şi peticindu-l şi lipindu-l cu cleiuri adezive, ce sunt acceptate biologic. Mai frecventă decât această complicaţie de după infarct este ruptura în peretele dintre cele două ventricule.