Pulsul medicinei - Lipsa de chef

Bolile de ficat sînt o adevărată pacoste care ţopăie drăceşte pe destinul omului. Nu mai pridideşti să auzi văitatul a numeroşi oameni care spun că au ba ciroză, hepatită cronică cu virusuri B şi C, ori ficat gras, ori groaznicul cancer de ficat. După ce că sînt atît de răspîndite, bolile de ficat mai au şi o parşivenie teribilă.

Bolile de ficat sînt o adevărată pacoste care ţopăie drăceşte pe destinul omului. Nu mai pridideşti să auzi văitatul a numeroşi oameni care spun că au ba ciroză, hepatită cronică cu virusuri B şi C, ori ficat gras, ori groaznicul cancer de ficat. După ce că sînt atît de răspîndite, bolile de ficat mai au şi o parşivenie teribilă. Pentru că majoritatea bolilor de ficat nu dau semne clare, simptomele ficatului bolnav fiind incerte şi asemănătoare cu simptomele altor boli. Este deplasată afirmaţia "mă doare ficatul" sau "mă înţeapă ficatul". În cele mai multe situaţii, ficatul nu doare decît atunci cînd el se destinde brusc, şi asta în unele boli de inimă sau în tumorile canceroase. Semnul bolilor de ficat e o anume oboseală nejustificată, astenie – cum o denumeşte medicina. Omul e vlăguit, este cuprins de somn, şi în cursul zilei i se împuţinează efortul fizic, dar şi cel intelectual. Deci are momente de absenţă, îi fuge atenţia. Cuprins de această stare de astenie, omul cu probleme la ficat nu mai rezistă pînă mai tîrziu la programele tv, iar fumătorii nu mai au chef de fumat, spune prof. dr Mihai Voiculescu, şeful Centrului de Medicină Internă de la Fundeni.