x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Sindromul Reye: Boala din aspirină

Sindromul Reye: Boala din aspirină

de Dr. Dana Chehne    |    06 Apr 2009   •   00:00
Sindromul Reye: Boala din aspirină
Sursa foto: /Stockxpertcom

Multă vreme, aspirina a fost considerată un panaceu, un medicament-minune, care are efecte benefice în orice afecţiune. Până în 1963, când a fost descris sindromul Reye, afecţiune gravă, potenţial fatală, cu importante sechele neuropsihice în cazul supravieţuitorilor.



Această boală ar trebui popularizată ca un caz exemplar de prevenţie reuşită, ce demonstrează că prin măsuri simple, urmate consecvent, se pot evita afecţiuni periculoase. Cazuistica a atins un punct maxim în anii '70-'80.

Studii ştiinţifice au demonstrat conexiunea dintre administrarea aspirinei în tratarea infecţiilor virale la copii şi apariţia la scurt timp a unei reacţii extrem de grave, cu afectare organică multiplă. Dar prin simpla interzicere a aspirinei în cazul tinerilor a redus dramatic numărul de îmbolnăviri, astfel că sindromul este acum foarte rar.

ANOMALII
Nu se cunoaşte exact mecanismul bolii. Se pare că administrarea aspirinei într-o infecţie virală (răceală comună, gripă, varicelă) produce anomalii funcţionale ale componentei celulare care furnizează energia (mitocondria). Rezultă multiple perturbări metabolice, cu depozite lipidice depuse în creier, rinichi, miocard, ficat şi cu numeroase complicaţii. Boala este mortală dacă nu se intervine urgent.

Cele mai importante tulburări sunt encefalopatia şi degenerescenţa hepatică. Boala e mai frecventă la copii între 3 şi 12 ani, dar în principiu poate apărea la orice vârstă.

Maladia  debutează la câteva zile (o săptămână)  după o infecţie virală tratată cu aspirină. La copiii sub 2 ani se manifestă prin diaree, creşterea frecvenţei respiratorii şi agitaţie. La copiii mai mari, simptomul cel mai vizibil este voma. Vărsăturile sunt persistente, repetate, continuă câteva zile, deşi copilul nu mănâncă. Concomitent apare o stare de letargie, înlocuită apoi cu un comportament anormal, iritabil, agresiv, asociat cu dezorientare, tulburări de vorbire şi auz, confuzie, slăbiciune şi paralizii ale membrelor superioare şi in­ferioare, convulsii, comă. Ficatul este mărit, dar fără instalarea icterului.   

DIAGNOSTICUL
Din cauza gravităţii bolii, este importantă prezentarea cât mai rapidă la medic. Diagnosticul este complex şi se pune pornind de la contextul  clinic (copilul care a sufe­rit recent o infecţie virală, tratată cu aspirină), vărsături de nestăpânit şi tulburări neuropsihice grave. În conti­nuare, se fac analize de sânge şi urină (care determină afectarea hepatică, nivelul amoniemiei - concentraţie plasmatică a amoniacului liber -, aciditatea sangvină, glicemia, lipidemia etc.), puncţia lombară, biopsia hepatică (ce stabileşte de obicei diagnosticul prin evidenţierea depozitelor grase specifice), tomografie computerizată etc.

Tratamentul este complex şi trebuie instituit rapid, de obicei, în spital sau într-un serviciu de reanimare, fiind strict de competenţa medicilor. Deşi progresele me­dicale au crescut rata supravieţuirii, mai ales în cazul în care diagnosticul este precoce, la aproape 80% din supravieţuitori există sechele neuropsihice, care depind de rapiditatea cu care s-a instalat starea de comă.

ATENŢIE, PĂRINŢI!
Sarcina părinţilor este însă la fel de importantă, dar de altă natură. Şi anume, prevenirea bolii.  Aceasta se face prin renunţarea folosirii aspirinei la tinerii sub 20 de ani, ea putând fi înlocuită cu paracetamol, ibuprofen sau alte antiinflamatoare nesteroidiene.

Nu vă lăsaţi înşelaţi, aspirina nu se găseşte doar ca atare. Ea este şi componentă a numeroase produse farmaceutice, de aceea citiţi de fiecare dată cu atenţie prospectul medicamentului, căutaţi toate denumirile sub care  poate apărea aspirina (acid acetil salicilic, acetilsalicilat, salicilat) şi la nevoie nu ezitaţi să cereţi sfatul medicului sau farmacistului.

Mamele care alăptează trebuie să evite şi ele folosirea aspirinei, care poate trece în lapte şi afecta copilul. În foarte rare cazuri (de exemplu boala Kawasaki, poliartrita reumatoidă juvenilă), aspirina poate fi eventual folosită, dar numai la recomandarea expresă a medicului. În aceste cazuri, urmaţi schemele de vaccinare pentru a evita infecţiile virale ale copilului.

×
Subiecte în articol: viaţă sănătoasă