Ultrasunetele în rinichi

Când piatra la rinichi este de dimensiunea unui sâmbure de măslină, ea poate fi eliminată doar cu medicamente. Această eliminare pe cale naturală prin medicamente este condiţionată de traseul relativ normal al scurgerii din vezica biliară.

Adică, numai în lipsa îngustărilor şi în lipsa adenomului de prostată, 60%-70% dintre pietrele la rinichi se elimină spontan. Prof. dr Mircea Penescu, directorul Spitalului Clinic de Nefrologie “Dr Carol Davila”, oferă amănunte cu privire la metodele nechirurgicale de scoatere a pietrelor din sistemul renal. Des folosită este metoda litotriţiei cu ultrasunete. Bolnavul este aşezat cu mijlocul pe o masă care vibrează şi care lansează un jet de ultrasunete ce sparge piatra. Se întâmplă ca uneori o singură repriză de litotriţie să nu fie suficientă. Pietrele s-au sfărâmat, dar fragmentele au rămas destul de mari ca să poată fi eliminate spontan. De aceea, după câteva zile, se mai încearcă încă o şedinţă de ultrasunete emise de masa de litrotiţie pentru spargerea în bucăţele şi mai mici a pietrelor. Dacă această metodă nu dă rezultate se pătrunde pe calea urinară naturală cu un endoscop până la piatră şi printr-o sondă se trimit tot ultrasunete sau vibraţii în vederea mărunţirii pietrei. Uneori endoscopul şi sonda rearanjează piatra din poziţia nefavorabilă pe ureter, astfel încât ea să cadă singură sau să fie mai uşor spartă de ultrasunete. Mai există o metodă, folosind dilatările muşchilor din zona şalelor, prin ţesuturi pătrunzându-se cu tuburi din ce în ce mai mari până pot fi lansate ultrasunetele de spargere a pietrei. Într-o vreme mai îndepărtată se ajungea des la chirurgia masivă de scoatere a pietrelor. Astăzi, când au apărut şi celelalte metode, nechirurgicale, operaţia cu bisturiul de îndepărtare a calculilor renali se face rar, doar în 3%-4% din cazuri.