Destin ameninţat de două boli ucigaşe

Dintr-o dată, băieţelul cu ochi scânteietori a simţit nevoia să se sprijine de colţul uşii. Greutatea corpului, altă dată de nebăgat în seamă, i-a înmuiat picioarele. Atunci a fost primul moment în care mama a simţit un ghimpe în inimă şi şi-a spus încet, cu "Doamne fereşte" în gând, "copilul meu să nu aibă ceva". Băiatul era în clasa I. Starea lui se înrăutăţea pe zi ce trecea. Diagnosticul medicului a fost pus imediat: copilul suferea de ataxie (n.r. – imposibilitatea de a coordona grupele musculare în cursul mişcărilor voluntare). Albert a obţinut certificat de handicap grad trei.

De-atunci, situaţia băiatului, care pe-atunci avea opt ani, a devenit cumplit de grea. Problemele de respiraţie care au apărut i-au determinat pe medicii din Brăila, oraşul său natal, să-l interneze pentru investigaţii amănunţite. "Afecţiunile pulmonare" au spus medicii că ar fi pricina suferinţei copilului. Medicamentele cu care cel mic era îndopat nu-i făceau nici un bine. Starea sa proastă i-a speriat pe medicii brăileni, care au hotărât să-l trimită la Spitalul Fundeni din Bucureşti, presimţind într-un fel că Albert avea să afle un diagnostic greu de dus şi de suportat. Analizele efectuate la spitalul din Bucureşti au evidenţiat un rezultat care a îngenuncheat-o de durere pe mama copilului, femeie singură, care-şi creşte copilul fără nici un ajutor din partea nimănui: băiatul suferea de leucemie cu celule T.

30 DE MILIOANE DE LEI ZILNIC PE MEDICAMENTE
Naşterea Domnului se apropia. Sărbătorile i-au găsit pe cei doi, mamă şi fiu, pe un pat de spital. Albert nu mai putea rosti nici măcar cuvântul "mamă". "E de nerecunoscut", povesteşte prietena mamei copilului, Georgiana. Are sistemul imunitar atât de slăbit, că pe fondul bolii au mai apărut o mulţime de complicaţii. După numai o cură de citostatice, organismul băiatului a fost atacat dur de o ciupercă, care i-a tăiat orice putere de a se ridica din pat sau de a face câţiva paşi. "Priveşte în gol, nu vorbeşte, este mereu trist, câteodată ai senzaţia că este inconştient. Este cumplit prin ce trece acest copil", spune Georgiana. Ulterior, la numai câteva zile, o viroză i-a afectat plămânii. Albert a fost dus la terapie intensivă şi a trebuit să fie intubat. Mama sa vede cum zi de zi, copilul ei se stinge. Neputincioasă, fără să poată face nimic. De o săptămână cumpără medicamente de 30 de milioane pe zi. Numai o fiolă de 100 ml de imunoglobulină costă 17 milioane. Pe lângă aceasta, Albert mai are nevoie de alte medicamente care nu se găsesc în România. Printr-o cunoştinţă din Italia, femeia a reuşit să le procure, pe bani mulţi însă.

"Unul dintre medicamentele pe care mama le cumpără este în mod normal dat gratuit celor care au nevoie de el, cu condiţia să ai reţeta dată de un medic specialist. Medicii de la Fundeni nu i-au dat, nu ştiu de ce, iar doctorii de la Brăila spun că nu sunt ei în măsură, copilul nefiind pacientul lor", spune Georgiana şi revolta din voce se împleteşte cu tristeţea din priviri. "I se refuză şi posibilitatea de a merge în străinătate, la o clinică particulară, prin acel formular E112, argumentându-i-se mamei că acest transplant de măduvă osoasă de care are nevoie cel mic se poate face şi în România. Dar gândiţi-vă, ei nici măcar medicamentele necesare nu i le pot furniza, darămite să-l opereze?"

"DE CINCI ORI AM FOST PE PUNCTUL DE A-L PIERDE!"
Pe 24 decembrie 2008, Albert a împlinit 9 ani. În ajun de Crăciun, când copiii merg la colindat şi aşteaptă moşul încărcat cu daruri. Şi Albert a primit un cadou. Cel mai preţios din lume: şansa de a putea continua lupta cu boala, căci în acea zi, "de cinci ori era să-l pierdem, din cauza complicaţiilor apărute. Nu răspunde foarte bine la tratament, starea lui este critică", povesteşte Georgiana. Zile şi nopţi de-a rândul, mama lui Albert a stat lângă copilul ei cu mâinile împreunate pentru rugăciune. Şansa celui mic este plecarea la o clinică din Italia. De două lucruri depinde salvarea sa: de îmbună-tăţirea stării de sănătate a celui mic şi de obţinerea banilor de care are nevoie pentru a putea pleca în străinătate: peste 100.000 de euro. "Trăim un coşmar. Copilul meu vomită într-una, nu-i este bine deloc. Dar am să lupt până la capăt. Dacă şansa lui este tratamentul din străinătate, atunci mă voi zbate din răsputeri să ajungem acolo. Pentru mine, Albert este cel mai frumos şi mai deştept copil. Eu nu trăiesc pentru nimeni altcineva decât pentru el. Am avut foarte multe momente frumoase împreună. Îi plăcea să se joace cu părul meu. Eram nedespărţiţi. Acum, este inert. Parcă nici nu mă vede. Îl rog pe Dumnezeu să nu mi-l ia. El mi l-a dăruit, iar eu l-am primit ca pe cel mai minunat şi mai de preţ dar. Fără el nu pot trăi", spune mama şi lacrimile îi curg şiroaie. Rugăciunile ei se îndreaptă către Cel de Sus şi către oameni. Împreună putem să-l salvăm pe Albert!

Albert are nevoie de 100.000 de euro

Ajutată de rude şi de prieteni, dar şi de oameni care nu-i cunosc chipul îndurerat, mama lui Albert a reuşit să strângă 25.000 de euro. Pentru cei care vor să-l ajute pe băiat să trăiască, pe numele bunicii copilului, Cristea Petrica, la BRD, Agenţia Colentina, s-au deschis următoarele conturi:
– în RON: RO 04BRDE445SV30490084450
– în EURO: RO 19BRDE445SV30490754450
De asemenea, cei care vor să fie alături de Albert pot dona prin Romtelecom câte 2 euro la 0900900232, 5 euro la 0900900235 şi 10 euro la 0900900230.

"Îl rog pe Dumnezeu să nu mi-l ia. El mi l-a dăruit, iar eu l-am primit ca pe cel mai minunat şi mai de preţ dar. Fără el nu pot trăi. Acum, parcă este inert. Parcă nici nu mă vede. Aş face orice să-l salvez. Cer ajutorul oamenilor să fie alături de noi. Suntem singuri pe lume. Doar noi şi Dumnezeu".
Brânduşa Lepădatu, mama copilului