Drepturi vs drepturi

Oamenii nu mai rezista sa fie tratati cu indiferenta si isi manifesta limita de suportabilitate prin greva. Este dreptul lor sa spuna ca nu mai pot continua asa. Dar, in timp ce profesorii se lupta cu autoritatile pentru o viata mai buna pentru ei si copiii lor, cei care se ocupa de protectia copilului (ANPDC) se lupta cu profesorii si le dau la cap. Probabil ca protectia copiilor profesorilor nu intra in atributiile ANPDC, iar asta se vede.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului a iesit la rampa la 16 noiembrie cu un comunicat de presa nicidecum constructiv, prin care isi exprima ingrijorarea fata de incalcarea grava a dreptului constitutional la educatie al copiilor, prin continuarea grevei sindicatelor de invatamant. In acest comunicat este invocat un articol din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care reclama dreptul inalienabil la invatatura. Ironic, pentru acelasi drept invocat lupta si profesorii, ei fiind principalul suport de sustinere al acestuia. Iar daca ei nu mai pot sustine aceasta misiune, cum poate fi respectat acest drept al tuturor? Ce a omis ANPDC sa invoce din aceeasi Declaratie sunt alte doua articole care cuprind drepturi la fel de inalienabile si anume:

Articolul 23: "Orice persoana are dreptul la munca… Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atat lui, cat si familiei sale o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala. Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale."

Articolul 25: "Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei sale cuprinzand hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare."

Pentru ca si profesorii au copii care au dreptul la hrana, la imbracaminte, la un trai decent.

Ne tot numim o natie cu profunde sentimente crestine, chemam soboruri intregi de preoti cand este si cand nu este cazul. Dar regulile de baza ale moralei crestine le uitam cu desavarsire deseori. "Iubeste-ti aproapele" si ajuta-l atunci cand are nevoie e una din ele. Urmatoarele, strict legate de prima si de reactia pe care o are ANPDC fata de profesori, sunt "sa nu-ti judeci aproapele" si "sa-ti vezi barna din ochiul tau". Cum poate aceasta autoritate sa-i critice pe profesori cand nu-si poate face ordine in propria ograda? De mai bine de jumatate de an, lucratorii in protectia copilului - asistenti maternali - ies in strada luna, de luna pentru ca nu-si primesc salariile sau primesc numai o parte din acestea. E adevarat, ei nu pot face greva, ei se gandesc la copii (mai mult decat Autoritatea care are acest obiect) si nu-i pot lasa de izbeliste pe copiii pe care ii au in grija. Nu pot decat sa iasa in strada si sa se roage de autoritati sa le dea banii pentru a le oferi conditii decente acelor copii - ai statului. In afara de asistentii maternali, mai sunt si ceilalti angajati in domeniul protectiei copilului (lucratori in centrele de plasament si TESA) care de cateva luni nu-si primesc salariile intregi si fac mai mult munca patriotica. Insa nici ei nu pot intra in greva, pentru ca au constiinta - stiu ca acei copii depind de ei. Cum ar putea cei care lucreaza in centre de plasament sau asistentii maternali sa intre in greva pentru a-si capata drepturile? Sa lase copiii singuri in centre? Ar fi o crima. Sa-i duca la ANPDC si sa-i lase acolo? Se pare ca oamenii care nu-si primesc salariile sunt mai constiinciosi decat statul, iar autoritatea stie asta.

Acum, dupa jumatate de an de iesiri in strada si de amenintari cu greva foamei in sanul Protectiei Copilului, in sfarsit s-a facut rectificarea bugetara mult-asteptata si oamenii spera ca pana la sfarsitul anului isi vor primi salariile la timp si intregi. Probabil ca, avand rectificarea in buzunar, ANPDC s-a gandit ca si-a rezovat problema si acum poate sari la atac. Insa problema nu-i nici pe departe rezolvata, deoarece in toate aceste luni, asistenti maternali, lucratori in centre de palsament si personal TESA au fost disponibilizati pe capete in conditiile in care oricum grila de personal nu era acoperita si, din acest punct de vedere, multe centre functioneaza ilegal.

Toate acestea releva faptul ca minorii aflati in ingrijirea statului, sub obladuirea ANPDC, oricum nu sunt protejati in limitele impuse de norme si ca ar fi de dorit ca ANPDC sa se gandeasca la incurajarea respectarii tuturor drepturilor copilului in conditii optime, si nu la respectarea lor in orice conditii.