Lectura etichetei este unica modalitatea de a afla ce mâncăm? La prima vedere, răspunsul poate fi afirmativ. Totuşi, nu este chiar aşa! Chiar dacă eticheta este unicul mijloc de a afla informaţii despre un aliment, asta nu înseamnă neapărat că acele informaţii sunt întotdeauna exacte.
Lectura etichetei este unica modalitatea de a afla ce mâncăm? La prima vedere, răspunsul poate fi afirmativ. Totuşi, nu este chiar aşa! Chiar dacă eticheta este unicul mijloc de a afla informaţii despre un aliment, asta nu înseamnă neapărat că acele informaţii sunt întotdeauna exacte. Etichetele ne mai păcălesc din când în când! Iar păcătoasele de E-uri se ascund în spatele unei denumiri care nu îi spune mare lucru consumatorului simplu. În ţara noastră nu există o reglementare clară care să îi oblige pe producători să scrie atât denumirea chimică a aditivilor alimentari folosiţi, cât şi codul numeric format din trei sau patru cifre. Iar cei mai mulţi dintre producători aleg să scrie doar denumirea chimică. Dacă pe eticheta unui produs din carne scrie doar acid glutamic, această denumire poate trece neobservată. Dacă însă alături de acid glutamic scrie şi E 620, semnalul de alarmă este tras. E posibil să nu ştim că E 620 poate provoca ameţeli, greţuri, dureri de cap, însă simpla menţionare pe etichetă a literei E ne dă de gândit. Acelaşi lucru poate fi spus despre biscuiţii pe eticheta cărora scrie doar acid benzoic sau benzoat de sodiu, doi conservanţi care pot fi la originea alergiilor înregistrate în rândul copiilor. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă pe etichetă ar scrie E 210 (acid benzoic) sau E 211 (benzoat de sodiu).
Atenţie la margarină!
Toată lumea ştie că margarina este periculoasă pentru sănătate. Încercaţi însă să găsiţi o etichetă pe care scrie clar margarină! Nu veţi da peste prea multe asemenea etichete. Încercaţi însă să identificaţi etichetele pe care sunt menţionate grăsimile vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate, denumirea sub care se ascunde margarina. De la maioneze şi până la unele sortimente de pâine, biscuiţi, produse de patiserie, bomboane, ciocolată, snacksuri, chipsuri sau pop-corn, toate conţin “grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate”. De asemenea, persoanele care au probleme cu tensiunea trebuie să citească cu atenţie etichetele alimentelor. În condiţiile în care doza zilnică recomandată de sare este de 5-6 grame, trebuie să avem grijă că există surse de sodiu pe care nu le conştientizăm ca atare. Supele instant, mezelurile, produsele din carne conţin pe lângă sare şi potenţiatori de aromă de tipul glutamaţilor, guanilaţilor care sunt şi ei o sursă de sodiu.