Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din păcate, multe cazuri de demență nu pot fi încă prevenite, potrivit oamenilor de știință, iar printre lucrurile pe care nu le putem schimba se numără vârsta și genetica.
Există însă și o mulțime de alți factori care ne modelează sănătatea creierului și care pot fi modificați, însă majoritatea oamenilor nu face suficient pentru a evita apariția acestei afecțiuni mai târziu în viață, potrivit asociației Alzheimer’s Research UK.
Cercetările în acest domeniu arată că până la 40% dintre demențe sunt legate de factori ce țin de stilul de viață, cum ar fi dieta și lucrurile pe care le facem zi de zi pentru a „provoca” mintea să rămână activă.
Reprezentanții organizației britanice au spus că doresc să învețe oamenii să facă alegeri corecte pentru a-și reduce riscul de demență, iar cu ajutorul instrumentului digital gratuit „Think Brain Health Check-in”, răspunzând la o serie de întrebări despre viața de zi cu zi, aceștia obțin o imagine mai clară a ceea ce fac deja bine și ce nu și primesc îndrumări personalizate. Potrivit profesorului Jonathan Schott, director medical al organizației, acesta este „un mijloc practic și ușor de a permite oamenilor să ia măsuri pentru a-și reduce riscul de demență”.
„Demența este acum cea mai de temut consecință a îmbătrânirii, așa că oamenii doresc să știe ce fac cu privire la riscul lor”, a precizat Schott, citat în presa britanică.
Fumatul, sedentarismul și colesterolul
Concret, oamenii de știință au făcut o listă cu 12 factori de risc pentru demență care, dacă sunt modificați, pot împiedica patru din 10 persoane să dezvolte pierderi de memorie, confuzie și probleme de comunicare.
Sfaturile bazate pe acești factori de risc sunt: dormi cel puțin șapte ore pe noapte, rămâi activ din punct de vedere social, renunță la fumat, bea în mod responsabil, ai grijă de auz, păstrează o dietă echilibrată, rămâi activ fizic, provoacă-ți în mod regulat creierul, ai grijă de bunăstarea mentală, menține nivelul de colesterol și tensiunea arterială în limite normale și gestionează cât mai bine posibil diabetul.
Instrumentul digital se adresează în primul rând adulților cu vârste de 40 - 50 de ani, deoarece aceasta este o fereastră deosebit de importantă pentru a lua măsuri pentru sănătatea creierului, însă niciodată nu este prea devreme sau prea târziu să începeți să faceți acest lucru, mai spun experții.
„Învață o limbă străină și joacă șah”
Pentru a ajuta oamenii să facă alegerile corecte, care să le mențină creierul sănătos, asociația Alzheimer’s Research UK a completat lista cu alte câteva zeci de „mici schimbări pozitive” pe care le pot face în viața de zi cu zi.
Printre acestea, se regăsesc: dansează puțin în fiecare zi, coboară din autobuz cu o stație mai devreme, învață o limbă străină, joacă cărți și învață șah, învață să gătești ceva nou sau să cânți la un instrument, găsește-ți un hobby și alătură-te unui club, renunță la lift și mergi pe scări, plimbă-te prin parc tot timpul anului, socializează cu vecinii, prietenii și fă voluntariat, diminuează aportul de zahăr, renunță la prăjeli pentru alimente sănătoase, scrie și trimite o scrisoare.
Chestionarul poate fi completat aici: https://www.alzheimersresearchuk.org/brain-health/check-in/
Doar 2% dintre oameni fac tot ce pot pentru a-și menține creierul sănătos, potrivit noilor date publicate de Alzheimer’s Research UK.
Numărul de pacienți cu demență este de așteptat să depășească 150 de milioane, la nivel global, până în anul 2050. În prezent, nu există un tratament pentru demență, însă noile medicamente îi pot încetini progresia și cu cât este depistată mai devreme, cu atât tratamentele pot fi mai eficiente.
Mai multe virusuri pot favoriza declanșarea prematură a Alzheimer
Studii recente arată că și infecțiile virale sunt factori agravanți pentru apariția demenței. Cercetătorii au descoperit că anumite virusuri, cum ar fi virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1), virusul varicelo-zosterian (VZV - care provoacă varicela și zona zoster) și SARS-CoV-2 pot duce la un risc mai mare de boală Alzheimer și demență în urma infecției și, de multe ori, la mare distanță de aceasta.
Virusul varicelo-zosterian, spre exemplu, implică un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta demență, în termen de cinci ani de la infecție, pentru pacienții cu o erupție cutanată zona zoster.
O cercetătoare de la Universitatea din Manchester, Ruth Itzhaki, care şi-a petrecut peste două decenii studiind o posibilă asociere între virusul herpetic şi boala Alzheimer, spunea că „HSV1 poate sta la baza a 50% sau mai mult dintre cazurile de Alzheimer”, însă acest procent se aplică doar în cazurile de infecţii severe cu HSV1 (sau VZV), care sunt rare.
De asemenea, un raport recent a arătat că există un risc cu aproape 70% mai ridicat, pentru persoanele de peste 65 de ani, de a fi diagnosticate cu Alzheimer în termen de un an de la o infecție COVID-19.
Aceste studii sugerează că vaccinarea împotriva acestor virusuri ar putea fi o potențială măsură pentru prevenirea sau măcar diminuarea riscului de instalare a demenței. De exemplu, vaccinarea împotriva virusului gripei sezoniere și herpes simplex este asociată cu un risc redus cu până la 29% și, respectiv, 30% de a dezvolta demență.
