Gastrita nu vine la ore fixe

Exista nume de boli care atat au fost rostite in randul poporului, incat chiar au capatat o tenta de banal. Dintre acestea aproape toata lumea pare a se pricepe la gastrite si la colite.
O multime de oameni dadeau vina pe colite atunci cand aveau o neplacere in sistemul digestiv. Se balonau, incriminau colita. Aveau crampe, de vina era tot colita. Exista o neregularitate a scaunelor, in boxa acuzatilor puneau tot colita.

COLITE

In realitate, medicina moderna a schimbat macazul si nu este de acord ca gramada de suferinte digestive sa incapa in sacul pe care scrie colite. Unii oameni din popor ajunsesera sa se priceapa si la subclasele colitei, se pricepeau ca unele colite sunt de fermentatie, ca alte colite sunt de putrefactie.

Prof. dr. Alexandru Oproiu, intemeietor de scoala in gastroenterologie, lamureste aceasta precizare a medicinii moderne. Colita cu terminatia ei in "ita" sugereaza ca trebuie sa existe o inflamatie. Toate tulburarile asezate de oamenii obisnuiti sub acolada colitei nu sunt fenomene care tradeaza o inflamatie a mucoasei intestinelor, ca sa fie numita colita.

SINDROMUL

Alte sindroame sunt de vina. De exemplu, mai nou acceptata idee de sindrom al intestinului iritabil. Colonul iritabil le provoaca unora diaree, altora le provoaca constipatie, exista oameni care au alternante de scaune moi si constipatie, acestea fiind insotite si de dureri in abdomen si de bolboroseli in burta etc. In colonul iritabil exista si o componenta emotionala. Sistemul nervos poate genera fenomenul de colon iritabil. Astfel in plan de examen oamenii mai emotivi se duc de multe ori la WC. Exista si colite, intre acestea destul de grea fiind colita ulcero-hemoragica, ce trebuie tratata cu atentie, constiinciozitate si controale periodice.

O alta boala mult discutata in populatie este gastrita. Excesul de comentariu la adresa gastritei a riscat sa banalizeze aceasta maladie. Doctor Constantin Chira, important gastroenterolog la Spitalul Clinic "Dr. Gerota", atrage atentia ca gastrita nu e totusi un subiect banal. Si ea trebuie privita cu discernamant. Gastrita este o inflamatie a mucoasei gastrice. Astazi, prin intermediul endoscopiei, nu numai ca este vizualizat tubul digestiv superior, dar se pot preleva probe din mucoasa gastrica, reusindu-se ca prin biopsie sa se stabileasca diagnosticul de gastrita. Diagnosticul de gastrita nu este insa o treaba usoara, deoarece sub masca unor simptome de gastrita se pot ascunde boli digestive grave. Multi sunt tentati sa atribuie gastritei unele simptome. Schimbarile de ritm ale alimentatiei, balonarile, jena in burta, senzatia de greutate in abdomen, durerile, disconfortul dupa masa pot constitui debutul unui ulcer, chiar al unui cancer gastric, gastrita fiind paravanul. Cand simptomele nu cedeaza la o medicatie simpla si ele se prelungesc in timp, gastroenterologul trebuie sa stabileasca diagnosticul facand diferenta intre bolile grave si o eventuala gastrita.

SEMNALE DE ALARMA

Legate de bolile grave digestive care mimeaza gastrita apar semnale de alarma cum ar fi pierderea poftei de mancare si scaderea in greutate. Gastrita usoara, cea superficiala, afecteaza doar prima parte a mucoasei si de gastrita usoara sufera 80%-90% din populatie. Dar gastrita poate avansa in straturile mai adanci, atunci ea devine gastrita atrofica, mucoasa nu se mai reface si sunt afectate glandele ce produc acid clorhidric si secretii pentru digestie. La trei zile dupa ce au murit celule din mucoase, straturile de mucoasa ar trebui sa se reinnoiasca cu celule noi pentru a crea protectia in procesul de digestie. Mucoasa are in continut dicarbonat pentru a tampona acidul clorhidric prezent in stomac. Mucoasa prezinta si o vascularizatie mare avand posibilitatea de hranire suficienta. Cu acesti factori se apara mucoasa gastrica.

CUM PUTEM PROTEJA MUCOASA DE GASTRITA? In primul rand, printr-un regim alimentar cumpatat, cu mese la ore fixe, fara a fi prea bogate in alimente. Pentru a ne feri de gastrita, nu trebuie sa bem alcool si nici sa mancam prea condimentat. Sa nu avem mese prea abundente in alimente bogate in fibre, sa nu inghitim samburi, iar mancarea sa nu fie prea fierbinte. Cand in scaun apar alimente nedigerate e un semn ca in stomac se afla prea putin acid clorhidric si ca omul nici nu prea mesteca bine hrana. Astfel ca alimentele ajung neprelucrate in stomac si acesta sufera o agresiune in plus.

STIL DE VIATA. Care este conduita ce trebuie urmata in caz de gastrita? Omul trebuie sa-si analizeze singur modul de alimentatie, sa respecte orele de masa. Daca mananca doar dimineata si seara, sarind peste masa de pranz, se aduna in miezul zilei prea mult acid clorhidric, care nu descompune mancarea si roade mucoasa stomacului. Omul care sufera de gastrita trebuie sa rareasca mesele copioase, festinurile. Si sa nu uite ca alcoolul prea mult pur si simplu parleste mucoasa stomacului. Fumatul micsoreaza cantitatea de sange ce trebuie sa ajunga in vase in procesul de digestie, fiindca nicotina nu numai ca infunda vasele, dar provoaca si spasme de contractie in vasele sangvine. Am amintit ca mancarea nu trebuie sa fie prea fierbinte si sa se consume mai putine prajeli. Nici otetul prea mult nu face bine celor cu gastrita. MEDICAMENTE. In caz de gastrita se recomanda medicamente ce protejeaza si refac mucoasa gastrica. Mai trebuie inghitite si medicamente care reduc aciditatea din stomac. Nu trebuie uitati acei substituenti de fermenti ai pancreasului. Si totul trebuie completat cu medicamente ce inlesnesc activitatea bilei.