Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noile cercetări ridică perspectiva unor tratamente revoluționare care ar putea face mai mult decât să atenueze simptomele. Zeci de studii clinice testează modalități de reprogramare a unui sistem imunitar deviat, cu unele succese promitatoare împotriva lupusului, miozitei și altor boli. Alți cercetători caută modalități de a întârzia cel puțin apariția bolilor autoimune, stimulați de un medicament care poate câștiga ceva timp înainte ca oamenii să prezinte simptome de diabet de tip 1, conform AP.
„Acesta este probabil cel mai interesant moment pe care l-am trăit vreodată în domeniul autoimunității”, a declarat dr. Amit Saxena, reumatolog la NYU Langone Health.
Bolile autoimune sunt boli cronice care pot varia de la ușoare la periculoase pentru viață, peste 100 cu denumiri diferite, în funcție de modul și locul în care provoacă leziuni.
Artrita reumatoidă și artrita psoriazică atacă articulațiile. Boala Sjögren este cunoscută pentru uscarea ochilor și a gurii. Miozita și miastenia gravis slăbesc mușchii în moduri diferite, cea din urmă atacând modul în care nervii le transmit semnale. Lupusul are simptome foarte variate, inclusiv erupții cutanate faciale în formă de fluture, dureri articulare și musculare, febră și leziuni la rinichi, plămâni și inimă.
Acestea sunt, de asemenea, capricioase: chiar și pacienții care se simt bine pentru perioade lungi de timp pot avea brusc o „recidivă" fără un motiv aparent.
Multe încep cu simptome vagi care apar și dispar sau imită alte boli. Multe au, de asemenea, simptome care se suprapun – artrita reumatoidă și sindromul Sjögren pot afecta, de exemplu, organele majore.
Diagnosticul poate necesita mai multe teste, inclusiv unele analize de sânge pentru a detecta anticorpii care se atașează în mod eronat de țesutul sănătos. De obicei, se concentrează pe simptome și implică excluderea altor cauze. În funcție de boală, poate dura ani de zile și poate fi necesar să se consulte mai mulți medici înainte de a se pune cap la cap indiciile.
Sistemul imunitar uman este o armată complexă, cu santinele care detectează amenințări precum germenii sau celulele canceroase, o varietate de soldați care le atacă și pacificatori care calmează lucrurile odată ce pericolul a trecut. Cheia este că poate distinge ceea ce este străin de ceea ce este „tu", ceea ce oamenii de știință numesc toleranță.
Uneori, celulele imune sau anticorpii confuzi trec neobservați, sau pacificatorii nu pot calma lucrurile după o luptă. Dacă sistemul nu poate identifica și remedia problema, se dezvoltă treptat boli autoimune.
Majoritatea bolilor autoimune, în special la adulți, nu sunt cauzate de un „defect genetic” specific. În schimb, o varietate de gene care afectează funcțiile imunitare pot face oamenii susceptibili. Oamenii de știință spun că este nevoie de un factor declanșator „de mediu”, cum ar fi o infecție, fumatul sau poluanții, pentru a declanșa boala. De exemplu, virusul Epstein-Barr este asociat cu scleroza multiplă.
Oamenii de știință se concentrează asupra celor mai timpurii factori declanșatori moleculari. De exemplu, celulele albe din sânge numite neutrofile sunt primele care răspund la semnele de infecție sau leziune, dar cele anormal de hiperactive sunt suspectate că joacă un rol cheie în lupus, artrita reumatoidă și alte boli.
Femeile reprezintă aproximativ patru din cinci pacienți cu boli autoimune, multe dintre ele fiind tinere. Cercetătorii cred că hormonii joacă un rol important. De asemenea, femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au un cromozom X și unul Y. Unele cercetări sugerează că o anomalie în modul în care celulele feminine dezactivează cromozomul X suplimentar poate crește vulnerabilitatea femeilor.
Dar și bărbații suferă de boli autoimune. Una dintre cele mai grave, numită sindromul VEXAS, a fost descoperită abia în 2020. Aceasta afectează în principal bărbații peste 50 de ani și, pe lângă simptomele autoimune tipice, poate provoca cheaguri de sânge, dificultăți de respirație și transpirații nocturne.
Anumite populații prezintă, de asemenea, riscuri mai mari. De exemplu, lupusul este mai frecvent la femeile de culoare și hispanice. Europenii din nordul continentului au un risc mai mare de scleroză multiplă decât alte grupuri.
Potrivit companiei de cercetare în domeniul investițiilor Morningstar, piața globală a tratamentelor pentru bolile autoimune este de 100 de miliarde de dolari pe an. Aceasta fără a lua în calcul vizitele la medic și aspecte precum timpul pierdut la locul de muncă. Tratamentul este pe toată durata vieții și, deși este de obicei acoperit de asigurare, poate fi costisitor.
Nu cu mult timp în urmă, pentru multe boli autoimune nu se puteau oferi decât steroizi în doze mari și medicamente imunosupresoare cu spectru larg, cu efecte secundare care includ riscul de infecții și cancer.
Astăzi, unele opțiuni mai noi vizează molecule specifice, cu un efect imunosupresor ceva mai redus. Dar pentru multe boli autoimune, tratamentul se bazează pe încercări și erori, fără prea multe informații care să ghideze deciziile pacienților.
Noile cercetări oferă însă speranță pentru viitor, cu zeci de studii clinice care testează modalități inovatoare de a reprograma sistemul imunitar deviat, deschizând calea către tratamente care ar putea transforma radical viețile a zeci de milioane de pacienți din întreaga lume.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
