PSIHOLOGIE
Chiar si FranIois Mitterrand, fostul presedinte al Frantei, suferea de atacuri de panica, stari care i-au facut viata un chin in numeroase randuri. In volumul "Marele secret" ("Le grand secret"), scris de medicul personal al presedintelui, dr. Claude Gubler, sunt descrise crizele de panica ale lui Mitterrand, mai ales in timpul calatoriilor cu avionul. Atacul de panica este o tulburare frecventa, care poate afecta pe oricine intre 17 si 50 de ani. Este, de fapt, o forma "spectaculoasa" de manifestare a anxietatii. Stari de anxietate, de teama incercam aproape tot timpul. Problemele apar cand anxietatea se generalizeaza si ne impiedica sa ne desfasuram activitatile zilnice. In conditiile in care trecem cu vederea peste starile de tensiune interioara, ele se pot acutiza, pentru ca in cele din urma sa se cronicizeze. Printre efectele anxietatii cronice se numara si atacul de panica.
Frica ajunge la paroxism
"Cel care trece printr-un atac de panica are impresia ca realitatea inconjuratoare se prabuseste. El traieste la o intensitate paroxistica ruperea de realitate. Este prizonier al propriilor trairi. Teama de accident, teama de a nu se intampla ceva rau, teama de pierdere a cuiva drag, teama iminenta de a nu-si pierde mintile, teama de moarte subita pun stapanire pe victima unui atac de panica. Atacul de panica se afla in stransa legatura cu frica de moarte, sentiment care urmareste omul, intr-o forma latenta sau manifesta, de la nastere si pana chiar se intampla", explica psihologul Stefania D. Nita de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie din Bucuresti. Atacul de panica este insotit si de simptome precum transpiratia abundenta, senzatia de sufocare, de nod in gat, tremuraturi, palpitatii, dureri in piept, ameteli, greata. Insa ca traire interioara, atacul de panica este terifiant. Persoana are impresia ca nu mai detine controlul asupra sa. Simte ca nu mai are control asupra gandurilor rationale, asupra emotiilor, starilor prin care trece, asupra comportamentului manifestat. Gandurile sunt ca picatura chinezeasca, vin navalnic din interior si nu pot fi oprite. In conditiile unui stres puternic, acumulat treptat, unui efort sustinut, organismul este slabit atat fizic, cat si psihic. Cand starea sufleteasca este afectata se instaleaza anxietatea si atacul de panica. Chiar si persoanele rezistente la stres aduna tensiune dupa tensiune, functioneaza bine o anumita perioada si dintr-o data se pot trezi intr-un atac de panica. In cazul anxietatii cronice, atacurile de panica pot surveni foarte frecvent. Practic, orice stimul din jurul persoanei respective poate deveni un potential pericol, care trezeste teama. Un zgomot puternic poate declansa un atac de panica. Dar si linistea profunda. Cand totul e calm in jur, persoana isi concentreaza atentia asupra ei. Incepe sa gandeasca: "Inima imi bate razna, nu mai am aer, ma sufocâ¦". Tensiunea creste si la un moment dat totul "explodeaza".Consecinte
O stare de anxietate luata in seama de la primele simptome poate fi ameliorata si nu se va ajunge la atacuri de panica. Daca starea devine cronica, persoana devine incapabila sa mearga la serviciu, evita iesirea din casa, nu mai are chef de viata. De exemplu, soferii evita sa se urce la volan de frica accidentelor. Atacul de panica poate sa atraga dupa sine o stare depresiva, care cu timpul se poate transforma in depresie. De asemenea, atacul de panica poate sa conduca spre agresivitate. Persoana devine mai irascibila, mai ursuza, mai greu de suportat de catre cei din jur, mai violenta verbal si nu doar.Citește pe Antena3.ro
SFATUL PSIHOLOGULUI
|
Psihoterapia ii invata pe cei care se confrunta cu atacuri de panica sa aiba acces la ceea ce simt si sa inteleaga, ceea ce determina crizele (situatii de viata, experiente). De-abia dupa aceasta intelegere, persoana dobandeste moduri adecvate de gestionare a trairilor interioare. Psihologul Stefania D. Nita spune ca: "Fiecare invata sa-si gaseasca resurse proprii pentru a reactiona. Din acest motiv interventia terapeutica este adaptata fiecarei persoane in parte. Pentru unii se potriveste terapia cognitiv comportamentala, pentru altii, psihodrama sau psihanaliza. Pentru cei care doresc o solutie rapida sunt recomandate terapiile de scurta durata, care intervin asupra simptomelor pentru a inlatura efectele. De indata ce sunt rezolvate efectele se poate trece la terapii de scurta durata pentru a interveni asupra cauzelor. Daca pacientul are incredere in terapie si in terapeutul cu care lucreaza, medicatia poate sa nu fie necesara. In formele cronice insa este nevoie si de tratament medicamentos".
|
STIATI CA
|
|