x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Terapii complementare Muzica, mai eficientă ca algocalminul

Muzica, mai eficientă ca algocalminul

de Mirela Dădăcuş    |    07 Noi 2011   •   21:00
Muzica, mai eficientă ca algocalminul

Muzica este medicamentul sufletului si al trupului. Ne-o spune profesorul Ioan Bradu Iamandescu, seful Catedrei de Psihologie Medi­cala si Psihosomatica a UMF "Carol Davila" din Bucuresti, autorul primului tratat de muzicote­rapie din Romania. Potrivit acestuia, muzica de buna calitate poate fi folosita ca terapie antistres, antidepresie, dar si ca element terapeutic in: boli psihice, cardiologice, metabolice, in interventii chirurgicale, precum si in toate situatiile in care trebuie tratata o "durere" (ginecologie, stomatologie, ortopedie). Mai mult, s-a dovedit ca femeile supuse unui chiuretaj uterin pot scapa mai usor de dureri ascultand muzica decat daca ar fi tratate cu... algocalmin.

Anestezie si operatii, pe melodii
Terapia prin muzica este o practica curenta in tot mai multe clinici din strainatate. Ea se foloseste cu succes in toate etapele actului operator (preope­rator, intraoperator si postoperator), in chirurgia cardiovasculara (in special, operatiile pe cord deschis), in cea ginecologica, oncologica si paliativa. Potrivit profesorului Ioan Bradu Iamandescu, in chirurgie, muzicoterapia actioneaza asupra durerii si anxietatii, netezind calea comunicarii dintre bolnav si chirurg. Muzicoterapia este indicata bolna­vilor de Alzheimer, ei reusind cu ajutorul acesteia sa-si imbunatateasca orientarea in timp si spatiu. Handicapurile motorii si sechelele unor encefalopatii sau ale unor accidente vasculare cerebrale pot beneficia de efectele analgezice ale muzicii. Asocierea dansului cu muzicoterapia amplifica aceste efecte. In plus, aceasta forma de terapie (in special fredonarea unor cantece cunoscute) reuseste sa amelioreze tulburarile de limbaj (de exemplu, vorbirea peltica).

Utilizarea muzicii, ca stimul nonverbal, constituie un mijloc de trezire din coma a pacientilor care nu mai raspund la solicitarile verbale de tipul "deschide ochii" sau "strange-mi mana".
Bolnavii cu scleroza multipla au inregistrat si ei imbunatatiri ale fortei musculare, in timp ce bolnavii cu traumatisme cerebrale, urmate de amnezie, si-au imbunatatit orientarea in spatiu, reluandu-si relatiile cu cei apropiati.

Efectul Mozart
Piesele din repertoriul clasic si romantic au cel mai mare impact asupra creierului, ne spune profesorul Ioan Bradu Iamandescu. Potrivit acestuia, cercetarile facute cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni au aratat ca muzica lui Mozart activeaza 100% scoarta cerebrala. De altfel, muzica simfonica si de camera activeaza creierul in proportie de 90%. Muzica usoara sau tangoul (de exemplu, Bolero-ul lui Maurice Ravel) activeaza 50% functiile cerebrale. "Efectul Mozart desemneaza efectele benefice ale muzicii marelui compozitor asupra unui ansamblu de procese psihice, in special din sfera cognitiva: gandire spatiala, aptitudini matematice. Efectul Mozart este utilizat atat in medicina, cat si in domeniul educational: ameliorarea stilului de invatare, dezvoltarea atentiei si memoriei. Studiat cu precadere la copii, de la varsta neonatala si pana la inceperea scolii, efectul Mozart determina o accelerare a dezvoltarii copilului, concomitent cu cresterea capacitatii lui de comunicare", spune profesorul Iamandescu.

Indicatii si contraindicatii
La copii, muzicoterapia trateaza cu succes ti­curile, inhibitiile emotionale, handicapurile senzoriale si motorii. Este o terapie eficienta pentru copiii suferinzi de autism. O terapie utila si simplu de aplicat este cea care apeleaza la manipularea tobelor. Ea este capabila sa-i faca micutului placere sa se joace si, astfel, sa se elibereze de stari de incordare, chiar de agresivitate. La adulti si varstnici, muzicoterapia stimuleaza functiile intelectuale si motorii, creativitatea, functiile perceptivo-acustice, senzoriale si procesele de integrare sociala. Contraindicatiile terapiei prin muzica sunt urmatoarele: epilepsie, tentativele de suicid, toxicomanii inainte de cura de sevraj, psihoze carora muzica le poate furniza un punct de plecare delirant.

Retete muzicale
DESTINDERE.
Debussy: Sonata pentru flaut, alto si harpa
Paganini: Concertul nr.4 pentru vioara si orchestra in re minor
Ceaikovski: prolog la "Frumoasa din padurea adormita"
Muzica usoara: Hampton ("September in the rain"), Porter ("Begin the begin")

CALMARE.
Beethoven: Concertul nr.5 pentru pian si orchestra
Schubert: "Rosamunde"
Mahler: Simfonia III, partea a sasea – "Langsam"

INDUCEREA SOMNULUI.
Schumann: "Abends", din Fantesiestucke op.4. nr.1
Beethoven: Romanta in fa major pentru vioara si orchestra
Haendel: Partea I din Concerto grosso op.6. nr.1

ENERGIZARE.
J.S. Bach: finalul Concertului brandenburgic nr.3
Mozart: Partea a III-a Menuet din Simfonia a 39-a in mi bemol major
Enescu: "Bourre", din Suita I pentru orchestra
Wagner: Preludiul la actul III al operei "Lohengrin"

×
Subiecte în articol: meloterapie