Alertă alimentară în UE

Industria alimentară din Europa este obligată să continue reformele în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, întrucît Comisia Europeană (CE) a înregistrat pe durata a doar şapte zile şase virusuri provenite din alimente.

Industria alimentară din Europa este obligată să continue reformele în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, întrucît Comisia Europeană (CE) a înregistrat pe durata a doar şapte zile şase virusuri provenite din alimente. Aflatoxina, micotoxinoza şi salmonella sînt bacteriile care dau cele mai multe bătăi de cap autorităţilor, potrivit datelor furnizate de Sistemul de Alertă pentru Alimente şi Furaje European (RASFF). Avînd ca rol principal găsirea soluţiilor pentru minimalizarea riscurilor din industria alimentară, acesta a primit săptămînă trecută cinci sesizări de maladii provocate de virusurile alimentare. În urma unui control efectuat pe piaţa produselor alimentare, Republica Cehă a sesizat CE cu privire la detectarea aflatoxinei în nucile provenite din Bolivia.

LA CE NE EXPUNEM. Cele trei substanţe enumerate mai sus pot provoca adevărate dezastre dacă nu sînt ţinute sub supraveghere. Aflatoxina este o substanţă toxică care se formează în mod natural prin bacteria Aspergillus flavus în special în nuci şi fructe uscate crescute în condiţii de umiditate şi căldură. Acestea s-au dovedit a fi cancerigene în cazul animalelor, iar aflatoxina B1, care este cea mai toxică, este clasificată ca fiind atît cancerigenă, cît şi mutegenă. Substanţa a provocat multiple durerei de cap cercetărilor anul trecut din cauza multitudinii de cazuri care au fost identificate ca provocînd probleme de sănătate în rîndul oamenilor. CE a solicitat Autorităţii pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) să examineze care este nivelul maxim din această substanţă în nuci, arahide şi fistic ce poate fi consumat fără a fi dăunătoare. Toate studiile efectuate pînă în prezent au arătat că este esenţial ca aflatoxina să fie eliminată definitiv din alimentaţie, aceasta putînd fi chiar fatală. Fermierii sînt cei mai expuşi acestui pericol, ei intrînd cel mai des în contact cu aflatoxina. Şi România a fost afectată de acest virus, în noiembrie 2004, în urma exporturilor din Ungaria a unor ardei paprika, infectat cu substanţa cancerigenă. Din păcate, însă consecinţele au fost doar retragerea produsului de pe piaţă, nimeni nefiind sancţionat, deoarece la acea oră, nimeni din ţara nu era la curent cu pericolul pe care îl reprezenta consumul din această substanţă, motiv pentru care nu s-a ştiut care sunt măsurile care trebuie luate. Micotoxinele din alimente sunt produse de contaminărilor fungale şi pot fi genotoxice cancerigene. Acestea sînt dezvoltate în principal din mucegai, încă din cele mai vechi timpuri şi de asemenea pot fi foarte dăunătoare organismului nostru.

SFAT. Ca urmare a acestor alerte, producătorii sînt sfătuiţi să înlăture cît mai repede aditivii alimentari, mai ales cei care provoacă boli periculoase şi să aibă o relaţie cît mai apropiată cu consumatorii. Nu este prima dată cînd se încearcă luarea acestor măsuri. Încă din anul 2006, CE face presiuni asupra tutoror persoanelor implicate în lanţurile de producţie a alimentelor să scoată aditivii alimentari din cirucit. Forul are la bază numeroase plîngeri primite de la consumatori, dar şi de la organizaţiile din domeniu, care fie au avut de suferit de pe urma consumului de produse nocive, fie sînt implicaţi în programe care promovează o alimentaţie cît mai sănătoasă, bazată pe cît mai multe produse naturale.