x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet Ciocolata, hrana zeilor

Ciocolata, hrana zeilor

de Georgeta Licsandru    |    22 Apr 2008   •   00:00

Ciocolata este unul dintre cele mai bine vîndute produse în timpul Sărbătorilor Pascale. Copii şi vîrstnici deopotrivă aleg “dulcele” care ne dă o stare de bine, care ne face fericiţi.

Ouăle de ciocolată, iepuraşii sau diferite alte figurine din ciocolată ne îmbie de pe rafturile magazinelor. Cu lapte, frişcă sau cappucino, cu alune, migdale sau fistic, cu caramel sau coniac, cu mentă sau scorţişoară – ciocolata este unul dintre cele mai bine vîndute produse în timpul Sărbătorilor Pascale. Copii şi vîrstnici deopotrivă aleg “dulcele” care ne dă o stare de bine, care ne face fericiţi.

 

Istorie

Locul privilegiat al ciocolatei se datorează atît aromei sale inimi­tabile, cît şi unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Puţini ştiu că istoria ciocolatei a început acum 2.000 de ani în America de Sud, unde era cultivat arborele de cacao. În acele vremuri, aztecii pregăteau o băutură amară din boabe de cacao, care era destinată doar conducătorilor. Arborele de cacao era considerat divin, de altfel cuvîntul “cacao” în limba aztecilor însemna “hrana zeilor”. Aztecii apreciau băutura pregătită din boabe de cacao pentru gustul plăcut, dar şi pentru că dădea o stare de bine şi înlătura oboseala. Ciocolata pe care o cunoaştem astăzi a apărut în Europa în secolul al XVII-lea, mai întîi sub formă de băutură şi apoi sub forma tabletelor. În timp, ciocolata a devenit cel mai iubit desert.
 

Înlătură stresul

Studii aprofundate au dovedit proprietăţile terapeutice ale acestui desert: efect neurostimulator, antidepresiv, cardioprotector. Totul se datorează substanţelor pe care le conţin boabele de cacao, acele boabe pe care le preţuiau atît de mult aztecii.

Pentru a ne bucura de aceste efecte trebuie să alegem doar ciocolata amăruie, care conţine minimum 70% cacao, şi nu înlocuitori de unt de cacao. Această ciocolată are efect stimulant asupra sistemului nervos, conferind o stare de bine întregului organism şi eliminînd stresul. De aceea, bomboanele de ciocolată, tortul acoperit cu ciocolată ne asigură că nu vom fi stresaţi în zilele de Sărbătoare. “Ciocolata contribuie la producerea în creier a serotoninei şi dopaminei. Aceste substanţe au efect euforizant, fiind asociate cu starea de bună dispoziţie. Serotonina transmite creierului informaţia că organismului îi este foame, un nivel scăzut al ei determinînd dorinţa permanentă de a mînca. Serotonina este numită şi hormonul fericirii, deoarece ne apără de depresie, anxietate, insomnie. Cealaltă substanţă – dopamina – stimulează capacitatea de acţiune. Astfel se explică de ce ciocolata înlătură oboseala”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. În acelaşi timp, ciocolata conţine teobromină, o substanţă din boabele de cacao, care are efect neurostimulator similar cafeinei din cafea. Viteza de transmitere a informaţiilor la nivelul creierului creşte cu ajutorul teobrominei. Datorită efectului benefic asupra sistemului nervos, unii specialişti susţin că produsele pe bază de cacao pot înlocui chiar antidepresivele uşoare.
 

Aspirina dulce

De asemenea, ciocolata este “dulcele” preferat al inimii. Un studiu prezentat la Congresul european de cardiologie de la Viena (2007) a arătat că în cacao se găsesc substanţe cu efect anticoagulant, care stimulează circulaţia sangvină. Datorită proprietăţilor anticoagulante, ciocolata este numită uneori “aspirina dulce”. Ciocolata are efect cardioprotector doar dacă are un conţinut de minimum 70% cacao. Numai astfel, ciocolata este sursă bună de flavonoide, substanţe cu proprietăţi antioxidante. Flavonoidele previn ateroscleroza, împiedicînd depunerile de grăsimi pe pereţii vaselor sangvine. S-a demonstrat, de asemenea, că flavonoidele din cacao previn îmbătrînirea precoce şi chiar cancerul.
 

ETICHETE. O ciocolată de calitate conţine minimum 70% cacao, şi nu are în compoziţie înlocuitori de unt de cacao. “Dacă o ciocolată conţine înlocuitori de unt de cacao, mai bine nu o cumpărăm. Înlocuitorii de unt de cacao sînt de fapt margarină, care favorizează apariţia aterosclerozei şi a bolilor cardiovasculare. Nici ciocolata cu lapte nu este prea bună. Proprietăţile benefice ale ciocolatei sînt reduse, proteinele din lapte împiedicînd absorbţia vitaminelor şi mi­neralelor din ciocolată”, precizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
 

CONŢINUT. 100 g ciocolată conţin 531 de calorii. De aceea nu trebuie să depăşim 10-20 g ciocolată zilnic. Ciocolata amăruie conţine fier, magneziu, potasiu. Fierul este necesar pentru sinteza hemoglobinei în sînge. Magne­ziul joacă un rol important în transmiterea impulsurilor nervoase şi în stimularea funcţionării muşchiului cardiac. Potasiul contribuie la menţinerea echilibrului lichidelor în organism şi la reglarea tensiunii arteriale.

 

Ştiaţi că

n S-a demonstrat că creierul uman încearcă să scape de presiunea stresului folosind alimente foarte dulci, el percepîndu-le ca pe o recompensă. Datorită zaharurilor pe care le conţine, ciocolata stimulează producerea de serotonină (hormonul senzaţiei de bine) în creier. În vreme ce proteinele şi grăsimile scad nivelul serotoninei, carbohidraţii cresc acest nivel.

n Ciocolata conţine polifenoli, antioxidanţi ce se găsesc, de asemenea, în vinul roşu. Polifenolii scad nivelul lipidelor în sînge, menţin elasticitatea vaselor sangvine şi previn afecţiunile cardiovasculare. 100 g ciocolată amăruie conţin 2 g polifenoli.

n Prima ciocolată cu lapte a apărut în Elveţia la sfîrşitul secolului al XIX-lea.

n Ciocolata este sursă bună de vitamine din grupul B (B1, B2, PP). Aceste vitamine rezolvă stările de oboseală, nervozitatea, insomniile.

×