Combinaţii alimentare sănătoase

Marţi, împreună cu Jurnalul Naţional şi Jurnalul de sănătate primiţi volumul "Combinaţii alimentare sănătoase", de Arturo Tentori şi Giovanni Turetta. Alături de sfaturi dietetice, cartea prezintă sute de alimente însoţite de combinaţiile recomandate, nerecomandate şi cele neutre.

Marţi, împreună cu Jurnalul Naţional şi Jurnalul de sănătate primiţi volumul "Combinaţii alimentare sănătoase", de Arturo Tentori şi Giovanni Turetta. Alături de sfaturi dietetice, cartea prezintă sute de alimente însoţite de combinaţiile recomandate, nerecomandate şi cele neutre.
Omul modern trebuie să reînveţe arta de a se hrăni corect, de a şti cum să aleagă un aliment în locul altuia şi de a face combinaţiile alimentare corecte. Acesta este principiul de la care pleacă nutriţioniştii italieni Arturo Tentori şi Giovanni Turetta în volumul "Combinaţii alimentare sănătoase". "Cartea ne orientează în alegerea unui fel de mâncare în locul altuia, în funcţie de necesităţile noastre fiziologice reale, prin combinarea corectă a alimentelor. Autorii ne ajută să găsim echilibrul corect între necesitatea acoperirii nevoilor noastre nutritive şi cea a facilitării procesului de digestie şi a asimilării hranei, apropiindu-ne astfel de înţelepciunea alimentară naturală pierdută în timp, ca tribut plătit înclinaţiei noastre spre confort şi sedentarism", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, în prefaţa acestui volum.

Libertatea de a alege

Peştele slab cu paste, orez cu carne slabă, pui cu cartofi sunt combinaţii de mâncăruri care nu fac bine nici măcar persoanelor sănătoase. De aici vine utilitatea acestei cărţi, care îl învaţă pe cititor cum să combine mâncărurile care îi plac. Avem libertatea de a alege ce alimente dorim, cu condiţia să le asociem corect. Autorii ne spun că putem să savurăm şi dulciuri din când în când. Trebuie însă să fim atenţi să nu le mâncăm la aceeaşi masă cu preparate din carne grasă. În schimb, brânzeturile grase, ouăle şi verdeţurile se împacă foarte bine unele cu altele dacă nu avem probleme deosebite de sănătate.
Arturo Tentori şi Giovanni Turetta condamnă obiceiul de a consuma foarte multe alimente la aceeaşi masă. În trecut, în zilele de lucru, masa de prânz consta de obicei într-o gustare frugală. Treptat însă, prânzul a devenit o masă compusă din mai multe feluri de mâncare, cu felul întâi format din alimente cu mult amidon (paste, orez, cartofi), felul doi – pe bază de proteine animale, urmat de brânză, fructe şi dulciuri. "Masa cu mai multe feluri de mâncare s-a născut ca un fel de eliberare de sărăcie, iar alimentaţia, tot mai abundentă şi mai sofisticată, întruchipează o simbologie a prestigiului social, aşa cum se întâmplă cu achiziţionarea unui automobil.
Din păcate, asocierea de preparate diverse în cadrul aceleiaşi mese este foarte adesea întâmplătoare sau, cel mult, determinată de gustul personal, fără a se ţine deloc seama de compatibilităţile digestive ale alimentelor; se instituie astfel obiceiuri alimentare incorecte din punct de vedere dietetic, cum este acela de a mânca fructele la sfârşitul mesei", notează Arturo Tentori şi Giovanni Turetta. Asocierea greşită a alimentelor înseamnă dificultăţi de digestie, stare de somnolenţă după masă, senzaţie de oboseală, balonări.

Masa cu un singur fel de mĺncare

Autorii volumului "Combinaţii alimentare sănătoase" vorbesc despre avantajele mesei cu un singur fel de mâncare. În acest fel sunt prevenite atât tulburările digestive, cât şi creşterea în greutate. Dacă mâncăm un singur fel de mâncare putem să controlăm mult mai uşor numărul caloriilor. Nu trebuie să ne speriem că vom avea o dietă monotonă. Putem să alegem dintr-o varietate mare de preparate şi, în acelaşi timp, la o asemenea masă poate fi inclusă oricând o farfurie cu verdeţuri. "Digestia începe în gură; aici, alimentele sunt mărunţite prin masticaţie şi îmbibate cu salivă. Aceasta din urmă conţine o enzimă, ptialina, activă în mediu slab acid (aproape neutru), care are capacitatea de a descompune amidonul, iniţiind astfel digestia propriu-zisă", arată Arturo Tentori şi Giovanni Turetta. Dacă digestia carbohidraţilor (legume, cereale) începe încă din gură, digestia proteinelor are loc în stomac, sub acţiunea enzimei numite pepsină. Enzimele digestive pot descompune doar un singur tip de substanţă, şi nu altul. Pentru a fi active, enzimele necesită anumite condiţii de aciditate. Organismul creează automat aceste condiţii, în funcţie de alimentele ingerate. Dacă însă asociem la aceeaşi masă mâncăruri bogate în amidon (cartofi, orez) cu altele bogate în proteine (carne), atunci enzimele nu mai acţionează corespunzător, iar digestia are de suferit.

Glucide, lipide, proteine

Pentru a funcţiona corespunzător, organismul uman are nevoie de glucide, lipide, proteine. Este foarte importantă însă proporţia în care acestea se regăsesc în dieta noastră. Aproximativ 55%-60% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din glucide, 25%-30% – din lipide, 10%-15% – din proteine. Organismul nostru ne trimite semnale că trebuie să ne schimbăm dieta. Creşterea în greutate este semnul unor excese alimentare. În vreme ce digestia greoaie, balonările, arsurile la stomac, constipaţia sunt semne că nu respectăm regulile de combinare a alimentelor. Iată câteva dintre aceste reguli: niciodată nu mâncăm la aceeaşi masă proteine şi carbohidraţi: friptură şi cartofi, produse lactate şi cereale. Pentru a fi digerate, proteinele au nevoie de alte enzime digestive decât carbohidraţii. De asemenea, ritmul de digerare a proteinelor şi carbohidraţilor este diferit. Fructele trebuie consumate întotdeauna separat de celelalte alimente.

Lichidele

Un adult are nevoie de 2,5-3 litri de lichide zilnic. Necesarul de lichide este asigurat, pe de o parte, din fructele şi legumele pe care le mâncăm, iar pe de altă parte, din băuturi. Apa este băutura cea mai potrivită din toate punctele de vedere: răcoreşte, stinge setea şi nu furnizează nici o calorie, spun Arturo Tentori şi Giovanni Turetta în volumul "Combinaţii alimentare sănătoase". Putem să bem de asemenea ceaiuri din plante, deoarece stimulează şi favorizează digestia. Sucurile şi nectarurile de fructe trebuie considerate mai degrabă alimente decât băuturi. Prin conţinutul lor caloric, prin vitaminele şi mineralele pe care ni le furnizează, sucurile şi nectarurile sunt asemenea unor mese lichide, ele pot înlocui un mic dejun sau o gustare.
Nutriţioniştii italieni nu recomandă consumul de lichide în timpul mesei. Este bine să bem apă fie cu mult după masă, fie înainte de a începe să mâncăm. "Introducerea de lichide o dată cu alimentele comportă o masticaţie redusă şi, prin urmare, o mai slabă mărunţire şi o salivare scăzută. Practic, prima fază digestivă, cea orală, este semnificativ redusă, iar alimentele cu mult amidon nu sunt atacate corespunzător  de enzimele din salivă. În plus, băuturile ajung repede în stomac, unde, diluând sucurile gastrice, le încetinesc acţiunea digestivă", arată Artura Tentori şi Giovanni Turetta.


"Istoria umană s-a îndepărtat treptat de schemele native ale alimentaţiei corecte. Trebuie să reînvăţăm acum arta de a ne hrăni potrivit unui instinct natural, pentru a şti să alegem o mâncare în locul alteia, în funcţie de necesităţile noastre reale şi făcând combinaţiile alimentare corecte"


"Trebuie evitată asocierea, în cadrul aceleiaşi mese, a unor alimente care necesită mecanisme digestive diferite, dacă nu de-a dreptul opuse.
Va fi astfel facilitată funcţionarea normală a organismului, mâncarea va fi digerată mai rapid, va fi favorizată absorbţia şi utilizarea corectă a principiilor nutritive"
Arturo Tentori şi Giovanni Turetta

Mănâncă inteligent!

Alune
Conţinut/100 g: calorii – 625; glucide – 1,8 g; lipide – 62,9 g; protide – 13 g.
Combinaţii recomandate: verdeţuri în general.
Combinaţii nerecomandate: fructe în general; miere; zahăr din sfeclă de zahăr, din trestie de zahăr, dulceţuri; lapte; sare.
Combinaţii neutre: cereale şi derivate; cartofi; castane; leguminoase; brânzeturi slabe; peşte slab; carne slabă; brânzeturi grase; peşte gras; carne grasă; măruntaie; ouă; fructe cu coajă lemnoasă; ulei, unt, smântână, margarină, slănină, măsline; ananas; papaya; apă.


Iaurt slab
Conţinut/100 g: calorii – 36; glucide – 4; lipide – 0,9; protide – 3,3.
Combinaţii recomandate: verdeţuri cu conţinut scăzut de glucide; ananas; papaya; fructe dulci-acrişoare; fructe uscate; carne slabă.
Combinaţii nerecomandate: cereale şi derivate; cartofi; castane; lapte; leguminoase; sare.
Combinaţii neutre: ulei, unt, smântână, măsline; zahăr din sfeclă de zahăr, din trestie de zahăr, dulceţuri; oţet; fructe acrişoare; fructe neutre; miere; brânzeturi grase; peşte gras; carne grasă; măruntaie; ouă; fructe cu coajă lemnoasă; verdeţuri cu conţinut moderat de glucide; apă.


Crap
Conţinut/100 g: calorii – 127; glucide – 0 g; lipide – 7,1 g; protide – 18,9 g.
Combinaţii recomandate: verdeţuri cu conţinut scăzut de glucide; ananas; papaya; fructe dulci-acrişoare; fructe uscate; peşte slab.
Combinaţii nerecomandate: cereale şi derivate; cartofi; castane; lapte; leguminoase; sare.
Combinaţii neutre: ulei, unt, smântână, margarină, slănină, măsline; zahăr din sfeclă de zahăr, din trestie de zahăr, dulceţuri; iaurt; oţet; fructe acrişoare; fructe neutre; miere; brânzeturi grase; peşte gras; carne grasă; măruntaie; ouă; fructe cu coajă lemnoasă; verdeţuri cu conţinut moderat de glucide; apă.


Ficat de porc
Conţinut/100 g: calorii – 140; glucide – 1,5 g; lipide – 4,8 g; protide – 22,8 g.
Combinaţii recomandate: verdeţuri cu conţinut scăzut de glucide; ananas; papaya; fructe dulci-acrişoare; fructe uscate; carne slabă.
Combinaţii nerecomandate: cereale şi derivate; cartofi; castane; lapte; leguminoase; sare.
Combinaţii neutre: ulei, unt, smântână, măsline; zahăr din sfeclă de zahăr, din trestie de zahăr, dulceţuri; iaurt; oţet, fructe acrişoare; fructe neutre; miere; brânzeturi grase; peşte gras; carne grasă; măruntaie; ouă; fructe cu coajă lemnoasă; verdeţuri cu conţinut moderat de glucide.


• Sursa: volumul "Combinaţii alimentare sănătoase" de Arturo Tentori şi Giovanni Turetta, Editura Curtea Veche. Volumul va apărea împreună cu Jurnalul Naţional marţi, 30 septembrie 2008.