Dependenţa de sport

Dependenţa de sport, numită de psihologi bigorexie, a fost mult timp considerată numai o problemă a culturiştilor, acei sportivi care practică exerciţii intensive pentru dezvoltarea musculaturii.

Dependenţa de sport, numită de psihologi bigorexie, a fost mult timp considerată numai o problemă a culturiştilor, acei sportivi care practică exerciţii intensive pentru dezvoltarea musculaturii. Recent insă, psihologii au ajuns la concluzia că orice persoană care devine obsedată de practicarea unui sport suferă de bigorexie. Cum poate fi explicat acest comportament compulsiv? Sportul antrenează eliberarea de endorfine, hormoni care dau bună-dispoziţie fizică şi psihică. Or, in cazul anumitor sportivi, eliberarea de endorfine este similară cu reacţia biochimică determinată la nivel cerebral de substanţe precum tutunul, drogurile, alcoolul. Astfel apare dorinţa de a resimţi căt mai frecvent senzaţia plăcută oferită in cazul bigorexicilor de sport.

Amatori, profesionişti, femei, bărbaţi

Dependenţa de sport poate afecta deopotrivă sportivi amatori, profesionişti, femei sau bărbaţi. De fapt, orice persoană care practică un sport intr-o manieră intensivă poate deveni dependentă de senzaţia pe care o dau endorfinele. Insă hormonii plăcerii nu reprezintă singura cauză a bigorexiei, ci este completată de componenta psihologică. Persoanele dependente de practicarea unui sport pot avea un asemenea comportament pentru a-şi spori increderea in sine. Devin mai conştiente de capacităţile lor fizice, de rezistenţa la efort, de infăţişarea lor. Unii sportivi compulsivi au o imagine deformată despre sine (asemenea anorexicilor) şi caută in permanenţă să-şi imbunătăţească infăţişarea. Pe de altă parte, cei obsedaţi de sport ajung la dependenţă pentru a masca o

Problemă afectivă.

Cum ne dăm seama dacă o persoană face sport de plăcere sau dacă plăcerea s-a transformat in obsesie? Diferenţa apare la nivelul comportamentului de zi cu zi. O persoană care pănă la un moment duce o viaţă normală, iar de la o vreme işi concentrează atenţia numai asupra sportului este posibil să fie bigorexică. De exemplu, timpul liber il dedică in intregime sportului, işi alege partenerul tot din mediul sportiv, respectă antrenamentele cu sfinţenie, ca pe un ritual. Incet, incet, sportul pune stăpănire pe viaţa persoanei afectate.

TERAPIE. Stările depresive sau alte dependenţe (tutun, alcool, droguri) pot fi mascate şi inlocuite cu practicarea intensivă a unui sport. Ceea ce nu este tocmai rău. In cazul depresiei, activitatea fizică acţionează ca un anestezic emoţional. In ceea ce priveşte adicţiile, este preferabil ca o persoană să facă sport decăt să fumeze sau să se drogheze. Totuşi, persoanele care au probleme in viaţa profesională şi personală din cauza dependenţei de sport ar face bine să consulte un psiholog.