Inul bate peştele

ÎN TOP ● Superalimentul care arde caloriile
Seminţele de in conţin mai mulţi acizi graşi esenţiali omega 3 decît peştele. Acizii esenţiali omega 3 sînt grăsimi bune, care previn bolile cardiovasculare, diabetul şi care ne ajută să slăbim.

ÎN TOP ● Superalimentul care arde caloriile
Seminţele de in conţin mai mulţi acizi graşi esenţiali omega 3 decît peştele. Acizii esenţiali omega 3 sînt grăsimi bune, care previn bolile cardiovasculare, diabetul şi care ne ajută să slăbim.


Seminţele de in ţin sub control greutatea corpului, menţin funcţiile intestinelor, reduc nivelul colesterolului în sînge, îmbunătăţesc tonusul pielii şi imunitatea. Acestea sînt doar cîteva dintre calităţile seminţelor de in menţionate de dr Gillian McKeith, în volumul "Hrană vie pentru sănătate. 12 superalimente pentru întărirea imunităţii". Seminţele de in sînt încadrate de dr Gillian McKeith în categoria superalimentelor, alături de germeni, mei, quinoa, lucernă, aloe vera, orz verde, pătrunjel, alge marine, ştevie, floarea-soarelui, alge sălbatice verzi-albastre.


CONŢINUT. Seminţele de in conţin aproximativ 55% grăsimi sănătoase, din seria acizilor graşi omega 3. "Acizii omega 3 se găsesc în special în legume cu frunze verzi, peşti care trăiesc în ape reci (ca macroul, somonul, tonul şi codul), nuci, rapiţă, germeni de grîu, seminţe de in. Seminţele de in conţin o cantitate aproape dublă de acizi graşi omega 3 faţă de peşte. Creşterea consumului de alimente nesănătoase şi procesate coincide cu scăderea consumului de acizi omega 3", arată dr Gillian McKeith. Aceste grăsimi contribuie la buna funcţionare a sistemului cardiovascular, a rinichilor, ficatului, pancreasului. În cazul persoanelor care vor să slăbească, acizii graşi omega 3 din seminţele de in scad pofta de mîncare şi stimulează arderea caloriilor.


CREIER. De asemenea, lipsa din dietă a alimentelor cu acizi omega 3 – seminţe de in, peşte – afectează funcţionarea sistemului nervos. "Lipsa grăsimilor omega 3 poate reduce numărul, dimensiunea şi comunicarea dintre celulele creierului şi poate cauza probleme legate de capacitatea de învăţare, creştere şi gîndire", mai spune dr Gillian McKeith. În acelaşi timp, seminţele de in sînt sursă bună de vitamina E, săruri minerale (calciu, potasiu, siliciu, fier) şi fibre alimentare. Un sfert de cană de seminţe de in (50 g) conţine aproximativ 20 g fibre alimentare. Prin comparaţie, o cană cu prune uscate furnizează 7,4 g fibre, aceeaşi cantitate de fasole – 7,2 g, iar orezul brun – 4,8 g. Fibrele sînt un element esenţial pentru evitarea constipaţiei şi a cancerului de colon. În cazul ocluziilor intestinale, seminţele de in trebuie evitate, deoarece pot favoriza apariţia complicaţiilor.

Consum

Dr Gillian McKeith ne spune cum să consumăm seminţele de in: "Introduceţi seminţele de in în alimentaţia dumneavoastră de cel puţin patru ori pe săptămînă. Procuraţi-vă o cutie de seminţe de in sau un pachet vidat cu seminţe. Consumaţi seminţele întregi sau măcinaţi-le. Presăraţi-le peste salate pentru a vă fi mai uşor, două-patru linguriţe pe zi ar trebui să vă asigure un consum echilibrat de acizi graşi esenţiali în dietele de slăbit". Un studiu efectuat în Germania a arătat că 30 ml ulei din seminţe de in zilnic fluidifică sîngele. S-a demonstrat de asemenea că seminţele de in sînt o sursă concentrată de lignani şi izoflavonoide, substanţe cu proprietăţi anticancerigene. Lignanii şi izoflavonoidele previn în special cancerul de colon şi pe cel de prostată.