Metoda SNAP, soluția budistă: Cum să nu fii controlat de gânduri și emoții

De ce ajungem „prizonieri” ai gândurilor și emoțiilor

De-a lungul unei zile, suntem purtați de un adevărat „vârtej interior”: bucurie, anxietate, frustrare, dorință, plictiseală. În același timp, mintea noastră produce continuu gânduri – judecăți, planuri, regrete, imaginații.

Problema nu este faptul că simțim sau gândim, ci modul în care ne identificăm cu aceste stări. Când credem că un gând anxios este adevărul absolut sau când ne agățăm cu disperare de o emoție plăcută, devenim „captivi” propriilor procese interioare.

Psihologia budistă: relația, nu emoția în sine, este cheia

Conform psihologiei budiste, emoțiile și gândurile sunt procese naturale și trecătoare. Nu ele sunt problema, ci relația pe care o avem cu ele:

• dacă le respingem sau le negăm, suferim;

• dacă ne agățăm de ele, tot suferim.

Calea este să le observăm, să le acceptăm și să ne raportăm la ele cu compasiune și înțelepciune.

Tehnica SNAP – un instrument simplu și eficient

Profesorul de meditație Caverly Morgan a dezvoltat o metodă modernă, numită SNAP, care transpune principiile budiste într-o practică accesibilă oricui, scrie psihologytoday.com:

S — See it (Observă)

Primul pas al mindfulness-ului este recunoașterea. Când conștientizezi o emoție sau un gând, ieși din „pilotul automat”.

N — Name it (Denumește)

Spune-ți în gând: „Acesta este un gând anxios” sau „Aceasta este furie”. Etichetarea creează distanță și te ajută să îți amintești că nu ești emoția în sine, ci conștiința care o observă.

A — Allow it (Permite)

Nu respinge ceea ce simți și nici nu te agăța de emoțiile plăcute. „Permite” înseamnă să lași emoția să existe, fără a o amplifica sau a o suprima.

P — Presence (Prezență)

Revino la aici și acum: respirația, corpul, senzațiile prezente. Conștiența nu trebuie creată – ea există deja.

Cele 3 mari perspective budiste asupra emoțiilor și gândurilor

Psihologia budistă ne oferă trei insighturi fundamentale:

1. Impermanența (anicca) – nicio emoție nu durează la nesfârșit, oricât de intensă ar fi.

2. Non-sinele (anatta) – emoțiile nu sunt „ale mele”, ci apar din cauze și condiții (stres, context, amintiri).

3. Suferința ca învățător (dukkha) – fiecare emoție dificilă este o șansă de a cultiva înțelepciune și compasiune.

Astfel, în loc să spui „Sunt anxios”, poți spune „Anxietatea este prezentă” – o schimbare subtilă, dar eliberatoare.

Exemplu practic: furia în trafic

Un șofer îți taie calea. În corp apare tensiune, inima bate mai repede, mintea generează gânduri negative: „Toți sunt egoiști!”.

Aplicând SNAP:

• Observă: „E furie aici.”

• Denumește: „Acesta este un gând furios.”

• Permite: accepți emoția fără a izbucni.

• Prezență: revii la respirație, simțind scaunul pe care stai.

Situația externă nu s-a schimbat, dar relația ta cu emoția s-a transformat.

Libertatea nu înseamnă să scapi de emoții, ci să te raportezi diferit la ele

Cultura modernă ne învață să ne controlăm sau să ne suprimăm emoțiile. Psihologia budistă ne arată altceva: emoțiile și gândurile nu sunt adevăruri absolute, ci evenimente trecătoare în câmpul conștiinței noastre.

Tehnica SNAP este un instrument practic care te ajută să îți dezvolți o relație mai blândă și mai conștientă cu tine însuți. Astfel, în loc să fii „deținut” de stările tale, poți învăța să le privești cu claritate, echilibru și compasiune.

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta