x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Construcţii şi Proprietăţi Bilanț dezastruos la defuncta CNADNR: prost și scump

Bilanț dezastruos la defuncta CNADNR: prost și scump

de Adrian Stoica    |    23 Sep 2016   •   13:11
Bilanț dezastruos la defuncta CNADNR: prost și scump
Sursa foto: Bogdan Iurascu/Intact Images

Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi Naţionale (CNADNR) a ajuns la capăt de drum după ce Guvernul a decis, recent, spargerea ei. Un drum care a început în 2004 şi pe parcursul căruia a bătut toate recordurile de ineficienţă. În cei 13 ani de funcţionare, CNADNR a avut un buget însumat de 17 miliarde de euro şi a lăsat în urmă doar 620 de kilometri de autostradă construiţi şi circa 2.400 de kilometri de drumuri naţionale modernizate.

România avea în exploatare, la 31 decembrie 2015, un număr de 733,941 kilometri de autostradă, din care 113 km erau construiţi înainte de înfiinţarea CNADNR, valoarea totală plătită pentru execuţia acestora ridicându-se la 13,7 miliarde de lei, fără TVA. Cei mai mulţi kilometri de autostradă au fost deschişi traficului în anul 2013, respectiv 117,885, iar cei mai puţini, 17,58, în anul 2006. Anul trecut au fost daţi în folosinţă doar 46,6 km, cel mai puţin din ultimii cinci ani. Aceste recorduri de ineficienţă pot fi doborâte anul acesta când s-ar putea să nu aveam niciun kilometru nou de autostradă dat în folosinţă, şi asta după ce la începutul anului ni se promiteau 95 de kilometri.

Numărul de kilometri de autostradă daţi în folosinţă anual:

2004 - 97 km

2007 - 50 km

2009 - 42 km
2010 - 28 km
2011 - 57 km
2012 - 139 km
2013 - 108 km
2014 - 50,5 km
2015 - 46,6 km

Stăm prost de tot

Un indicator care spune multe desprea situaţia infrastructurii rutiere este densitatea reţelei de autostrăzi. El ne arată că stăm cel mai prost din Europa, cu numai trei metri la fiecare kilometru pătrat de teritoriu. Am putea spune totuşi că nu suntem chiar ultimii, sub noi regăsindu-se ţările nordice. De exemplu, în Finlanda se înregistrează doar doi metri/km pătrat, dar motivele care explică această situaţie nu au nicio legătură cu ale noastre. Ei au puţine autostrăzi construite din cauza reliefului şi a condiţiilor meteorologice, în timp ce la noi motivele ţin de incompetenţă, prostie şi hoţie. La acest capitol ne-au întrecut şi vecinii noştri de la sud de Dunăre, care au 6 m/km pătrat.  Comparaţia cu alte ţări ne este şi mai nefavorabilă: Ungaria are 15 m/km pătrat, Slovacia are 12 m/km pătrat, Cehia are 13 m/km pătrat, iar Grecia are o densitate de 14 m/km pătrat. Dacă mergem la vârful ierarhiei, găsim Olanda cu 74 m/km pătrat.

 

Cu buget mai mic ca noi, Polonia a construit triplu

Polonia avea în anul 2007 aproximativ 330 km de autostrăzi, cam cu 120 de kilometri mai mulţi decât România. Până în 2014 această ţară investise 10 miliarde de euro şi ajunsese la 1.500 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres. La noi, în acest interval, CNADNR a avut pe mână un buget de circa 12 miliarde de euro şi a dat în folosinţă doar 474,5 kilometri de autostradă şi câteva centuri ocolitoare. Cum a reuşit această performanţă, ne spune un raport al Curţii Europene de Audit de anul trecut în care se preciza că în ultimii 10 ani, doar 25% dintre proiectele companiei poloneze de drumuri nu au fost finalizate în termenul stabilit, iar întârzierea medie a fost de doar 2,7 luni. La noi, întârzierile sunt de la 12 luni în sus.

Ne dă lecţii o ţară mică

O altă ţară care a performat la acest capitol este şi Slovacia, o ţară a cărei suprafaţă reprezintă ceva mai mult de 20% din suprafaţa României. Ea a contractat întreaga sumă de 1,7 miliarde de euro din fonduri europene alocată infrastructurii rutiere şi în intervalul 2007-2014 a reuşit să ajungă de la 440 kilometri de autostradă la 680 de kilometri, ceea ce a însemnat o extindere a infrastructurii cu 54%.

Ungaria are deja 1.379 km de autostrăzi

Deşi Ungaria are jumătate din suprafaţa şi populaţia României, anul trecut avea deja 1.379 de kilometri de autostradă daţi în folosinţă. Pentru că s-a mişcat mai repede cu construcţia lor, Ungaria a reuşit să ne sufle mai multe investiţii străine mari din zona auto. Ultima este investiţia de un miliard de euro pe care nemţii de la Daimler au anunţat anul acesta că o vor face în construcţia unei noi fabrici Mercedes.

 

Clasamentul țărilor europene după densitatea rețelei de autostrăzi

 

  1. Olanda - 74m/km pătrat
  2. Belgia - 58m/km pătrat
  3. Germania - 36 m/km pătrat
  4. Portugalia - 33 m/km pătrat
  5. Spania - 32m/km pătrat

 

×