x close

Agricultorii României: şi prăduiţi, şi cu banii luaţi

0
Autor: Diana Scarlat 08 Ian 2016 - 08:10
Agricultorii României: şi prăduiţi, şi cu banii luaţi Marin Raica/Intact Images Muncitori zilieri sapa pamantul, in Motatei, judetul Dolj, vineri, 16 iunie 2010. INTACT IMAGES/Jurnalul National/Marin Raica
Vezi galeria foto


Mulţi fermieri români au fost daţi în judecată de Agenţia de Plăți şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi au pierdut procesele, deşi au cerut subvenţii pentru suprafeţele pe care le deţin în acte. Ei sunt păgubiţi de stat în cinci feluri, din vina primăriilor, a birocraţiei, a sistemului electronic făcut de SIVECO și Teamnet pe aproape 50 de milioane de euro şi a neconcordanţei hărţilor cadastrale. Un fermier care ştie că are un teren agricol de 5.000 de metri pătraţi, conform actelor, depune cerere pentru subvenţii, pentru întreaga suprafaţă, dar poate afla că are mai puţin şi trebuie să dea banii înapoi.

Fermierilor li se cer banii înapoi din subvenţiile date de APIA pentru suprafeţele de teren agricol lucrat, dacă se constată, în urma măsurăto-rilor, că suprafaţa din acte este mai mare decât cea reală. Cei mai mulţi nu vor să plătească şi nici nu înţeleg din ce motiv ar trebui să dea banii înapoi. Astfel se ajunge în instanţă, unde tot fermierii sunt cei care pierd, pentru că faptic deţin suprafeţe mai mici decât scriptic, lucru de neînţeles pentru proprietari. „Sunt oameni care timp de cinci ani nu au fost controlaţi şi şi-au luat banii pe suprafeţele mai mari, dar dacă în al şaselea an pică la control, întreabă: «Ce, s-a mutat pământul?». De cele mai multe ori, nu e vina lor. Îi trimitem să vină cu măsurători făcute, dar unii înţeleg, alţii nu. Dacă i s-a dat titlu pe suprafaţa de 2 hectare, pentru el înseamnă că atât are, dar dacă măsori, are mai puţin. Zonele în care merge treaba fără probleme sunt excepţii, circa 5% maximum, pe toată ţara”, explică Laurean Mateescu, specialist APIA .

Primăria loveşte în proprietari
Problemele reale sunt legate de erori ale primăriilor care nu-i anunţă pe proprietarii de terenuri agricole că au fost făcute lucrări de utilitate publică pe o parte din suprafaţa pe care fermierii o deţin în acte sau că există neconcordanţe între planurile cadastrale. Toate aceste probleme ar trebui să fie soluţionate de administraţia locală, iar proprietarii ar trebui să fie despăgubiţi în unele situaţii. „Şi sancţiunile depind de felul în care se face raportul de control. Controlul pe teren e la un eşantion de 5% în fiecare an”, mai spune Mateescu.

Conform legislaţiei în vigoare, beneficiarul subvenţiilor este sancţionat de APIA, care se întoarce împotriva lui, şi nu împotriva primăriei care trebuia să rezolve problema, deşi ea este cea vinovată. Beneficiarul va trebui apoi să acţioneze în judecată primăria şi să ceară despăgubiri pentru toate problemele create de neconcordanţele din acte. Dar cei mai mulţi fermieri nu-şi cunosc drepturile şi nici obligaţiile. „Avem un milion de fermieri, dintre care peste 850.000 sunt cu unu-două hectare, dintre care peste 80% sunt peste 60 de ani, unii peste 80 de ani, chiar analfabeţi. Noi facem muncă în plus, pentru că altfel nu s-ar fi putut da subvenţiile”, mai spune specialistul. Practic, statul îl prejudiciază pe fermier de cinci ori: administraţia locală nu-i rezolvă problema legată de suprafaţa pe care o deţine în acte; nu-l despăgubeşte; APIA îi cere banii înapoi şi îl dă în judecată; iar la final, fermierul dă banii înapoi, plătind şi amendă contravenţi-onală, şi cheltuieli de judecată, sau primeşte chiar pedeapsa la închisoare cu suspendare.

După toate aceste probleme, SIVECO și Teamnet au complicat şi mai mult situaţia fermierilor, cu un sistem nefuncţional, de circa 48 de milioane de euro cu TVA. Fermierii români ar fi trebuit să primească 53 de euro pentru fiecare hectar de teren agricol, până la sfârşitul anului, dar softul care procesează cererile încă nu funcţionează, după ce a stârnit primul scandal la începutul anului trecut. Dintr-un total de 943.000 de cereri de plată depuse de către fermieri la APIA, circa 700.000 au fost eligibile pentru a primi subvenţiile, dar numai 260.000 dintre fermieri erau introduşi în sistem până luna trecută, iar până la final 600.000 şi-au primit banii. “Noi am lucrat şi noaptea pentru a face plăţile. Dacă mai funcţiona aplicaţia cât de cât. Nici hărţile nu corespund. Nu ştim când se va rezolva problema, pentru că nici nu sunt speranţe de a se remedia”, mai spune Laurean Mateescu. Restul banilor se vor da, cel mai probabil, în februarie.

Vă asigur că vor fi oameni care vor fi traşi la răspundere, promit solemn. Nu este normal ca fermierul să plătească pentru neglijenţele unora.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii

De multe ori nu s-au măsurat corect terenurile. Chiar dacă există cadastru, nu corespund hărţile de la administraţia locală cu cele de la APIA şi ambele cu cele din sistemul electronic.


Softul SIVECO-Teamnet nu funcţionează, la un an de la implementare, chiar dacă APIA plăteşte 48 de milioane de euro cu TVA pentru sistemul electronic, pe o perioadă de trei ani. Circa 100.000 de fermieri au rămas anul trecut cu avansurile la subvenţia pe suprafaţă neplătite, în urma încheierii perioadei de procesare a cererilor de plată. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, i-a considerat răspunzători pentru această situaţie pe funcţionarii APIA, cei care au muncit şi noaptea pentru a rezolva cât mai multe plăţi.
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3992


Mai multe titluri din categorie

Munca la negru creşte în tandem cu venitul minim

Munca la negru creşte în tandem cu venitul minim
Pe ultima sută de metri, Guvernul Ciloş a iniţiat discuţiile pe tema salariului minim. Îngheţarea lui, o creşterea cu 10%  sau o creştere cu 20% sunt variantele luate în calcul, dar nici una din...

Amenzi mari pentru gadget-uri neconforme UE

Amenzi mari pentru gadget-uri neconforme UE
Utilizarea echipamentelor electronice, inclusiv a unor jucării, fără marcaj CE poate afecta comunicațiile, în special cele de telefonie mobilă, ceea ce atrage amenzi substanțiale – a avertizat...

Produsele contrafăcute lovesc la buget și job 

România pierde anual 3,6 miliarde de lei şi 26.000 de locuri de muncă din cauza contrafacerii de produse, conform unui studiu realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)....

Companiile îşi vor recupera banii pierduţi

Companiile care redobândesc codul de TVA, după ce le-a fost anulat de Fisc, vor putea deduce taxa pe valoarea adăugată pentru perioada în care au pierdut acest drept. Firmele vor putea să factureze cu...

Instanţa îi respinge pe contestatarii CGM-UGSR

Instanţa îi respinge pe contestatarii CGM-UGSR
Recunoaşterea de către instanţă în luna mai a acestui an a Confederaţiei Generale a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) ca unic continuator al activităţii UGSR din 1945 şi p...

UE a primit de la România medici de un miliard euro

UE a primit de la România medici de un miliard euro
Galerie Foto Declarațiile politice par a veni cu soluții pentru rezolvarea tuturor problemelor legate de șomaj, salarizare și pensii, dar realitatea le contrazice. Graficele și statisticile care arată creșterea gradului de...

4 ministere care au cumpărat cu 100 milioane de lei softuri pe care nu le-au folosit

4 ministere care au cumpărat cu 100 milioane de lei softuri pe care nu le-au folosit
Corpul de control al premierului a efectuat o acţiune de documentare cu privire la achiziţiile de produse software realizate în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 iulie 2016 la nivelul ministerelor şi unităţilor af...

ASF poate cere falimentul Carpatica Asig

ASF poate cere falimentul Carpatica Asig
Instanța supremă a decis, astăzi, respingerea contestației formulată de DNA privind revocarea măsurii preventive constând în interdicția inițierii procedurilor de dizolvare și lichidare dispusă...

Vreau o factură, vă rog! Da' bomboane nu vrei şefu'?

Vreau o factură, vă rog! Da' bomboane nu vrei şefu'?
Piaţa pieselor auto contrafăcute se dezvoltă nestingherită sub ochii autorităţilor de control. În timp ce inspectorii ANAF, Protecţiei Consumatorilor şi angajaţii Registrului Auto Român ridică...

Transgaz vrea să preia operatorul DESFA

Transgaz vrea să preia operatorul DESFA
Compania Transgaz va analiza posibilitatea de a achiziţiona acţiuni la operatorul de transport al gazelor din Grecia, DESFA, însă decizia este a acţionarului majoritar, adică a statului român, a...

România are un deficit de 50.000 de IT-ști

România are un deficit de 50.000 de IT-ști
Numărul şomerilor a crescut uşor în luna octombrie, cu 725 faţă de luna precedentă, până la 522.472, rata şomajului rămânând la 5,8%, arată datele Institutului Naţional de Statistică,...

Micile magazine, obligate să-şi pună POS-uri

Micile magazine, obligate să-şi pună POS-uri
Comercianții care nu acceptă încă plățile prin card bancar trebuie să înceapă demersurile pentru instalarea POS-urilor, având în vedere că din ianuarie 2017 vor fi amendaţi cu 7.500 de le...

Noua instituţie se va numi Carpatica

Noua instituţie se va numi Carpatica
BNR a aprobat joi fuziunea prin absorbţie dintre Banca Comercială Carpatica, în calitate de bancă absorbantă, şi Patria Bank, în calitate de bancă absorbită. Carpatica a fost cumpărată, la...

Băncile de pe podium au luat două treimi din câştig

Băncile de pe podium au luat două treimi din câştig
Instituţiile bancare au obţinut un profit net de aproximativ 3,65 miliarde de lei, circa 810 milioane de euro, în primele nouă luni ale anului. Valoarea este de 1,6 ori mai mare decât cea...

Costul întreţinerii, 600 de lei pe familie

Costul întreţinerii, 600 de lei pe familie
Peste o cincime (22%) din cheltuielile unei gospodării se duce în România pe plata întreţinerii. Procentul este uşor sub media europeană care este de 24,4%, potrivit datelor...