x close

Agricultorii României: şi prăduiţi, şi cu banii luaţi

0
Autor: Diana Scarlat 08 Ian 2016 - 08:10
Agricultorii României: şi prăduiţi, şi cu banii luaţi Marin Raica/Intact Images Muncitori zilieri sapa pamantul, in Motatei, judetul Dolj, vineri, 16 iunie 2010. INTACT IMAGES/Jurnalul National/Marin Raica
Vezi galeria foto


Mulţi fermieri români au fost daţi în judecată de Agenţia de Plăți şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi au pierdut procesele, deşi au cerut subvenţii pentru suprafeţele pe care le deţin în acte. Ei sunt păgubiţi de stat în cinci feluri, din vina primăriilor, a birocraţiei, a sistemului electronic făcut de SIVECO și Teamnet pe aproape 50 de milioane de euro şi a neconcordanţei hărţilor cadastrale. Un fermier care ştie că are un teren agricol de 5.000 de metri pătraţi, conform actelor, depune cerere pentru subvenţii, pentru întreaga suprafaţă, dar poate afla că are mai puţin şi trebuie să dea banii înapoi.

Fermierilor li se cer banii înapoi din subvenţiile date de APIA pentru suprafeţele de teren agricol lucrat, dacă se constată, în urma măsurăto-rilor, că suprafaţa din acte este mai mare decât cea reală. Cei mai mulţi nu vor să plătească şi nici nu înţeleg din ce motiv ar trebui să dea banii înapoi. Astfel se ajunge în instanţă, unde tot fermierii sunt cei care pierd, pentru că faptic deţin suprafeţe mai mici decât scriptic, lucru de neînţeles pentru proprietari. „Sunt oameni care timp de cinci ani nu au fost controlaţi şi şi-au luat banii pe suprafeţele mai mari, dar dacă în al şaselea an pică la control, întreabă: «Ce, s-a mutat pământul?». De cele mai multe ori, nu e vina lor. Îi trimitem să vină cu măsurători făcute, dar unii înţeleg, alţii nu. Dacă i s-a dat titlu pe suprafaţa de 2 hectare, pentru el înseamnă că atât are, dar dacă măsori, are mai puţin. Zonele în care merge treaba fără probleme sunt excepţii, circa 5% maximum, pe toată ţara”, explică Laurean Mateescu, specialist APIA .

Primăria loveşte în proprietari
Problemele reale sunt legate de erori ale primăriilor care nu-i anunţă pe proprietarii de terenuri agricole că au fost făcute lucrări de utilitate publică pe o parte din suprafaţa pe care fermierii o deţin în acte sau că există neconcordanţe între planurile cadastrale. Toate aceste probleme ar trebui să fie soluţionate de administraţia locală, iar proprietarii ar trebui să fie despăgubiţi în unele situaţii. „Şi sancţiunile depind de felul în care se face raportul de control. Controlul pe teren e la un eşantion de 5% în fiecare an”, mai spune Mateescu.

Conform legislaţiei în vigoare, beneficiarul subvenţiilor este sancţionat de APIA, care se întoarce împotriva lui, şi nu împotriva primăriei care trebuia să rezolve problema, deşi ea este cea vinovată. Beneficiarul va trebui apoi să acţioneze în judecată primăria şi să ceară despăgubiri pentru toate problemele create de neconcordanţele din acte. Dar cei mai mulţi fermieri nu-şi cunosc drepturile şi nici obligaţiile. „Avem un milion de fermieri, dintre care peste 850.000 sunt cu unu-două hectare, dintre care peste 80% sunt peste 60 de ani, unii peste 80 de ani, chiar analfabeţi. Noi facem muncă în plus, pentru că altfel nu s-ar fi putut da subvenţiile”, mai spune specialistul. Practic, statul îl prejudiciază pe fermier de cinci ori: administraţia locală nu-i rezolvă problema legată de suprafaţa pe care o deţine în acte; nu-l despăgubeşte; APIA îi cere banii înapoi şi îl dă în judecată; iar la final, fermierul dă banii înapoi, plătind şi amendă contravenţi-onală, şi cheltuieli de judecată, sau primeşte chiar pedeapsa la închisoare cu suspendare.

După toate aceste probleme, SIVECO și Teamnet au complicat şi mai mult situaţia fermierilor, cu un sistem nefuncţional, de circa 48 de milioane de euro cu TVA. Fermierii români ar fi trebuit să primească 53 de euro pentru fiecare hectar de teren agricol, până la sfârşitul anului, dar softul care procesează cererile încă nu funcţionează, după ce a stârnit primul scandal la începutul anului trecut. Dintr-un total de 943.000 de cereri de plată depuse de către fermieri la APIA, circa 700.000 au fost eligibile pentru a primi subvenţiile, dar numai 260.000 dintre fermieri erau introduşi în sistem până luna trecută, iar până la final 600.000 şi-au primit banii. “Noi am lucrat şi noaptea pentru a face plăţile. Dacă mai funcţiona aplicaţia cât de cât. Nici hărţile nu corespund. Nu ştim când se va rezolva problema, pentru că nici nu sunt speranţe de a se remedia”, mai spune Laurean Mateescu. Restul banilor se vor da, cel mai probabil, în februarie.

Vă asigur că vor fi oameni care vor fi traşi la răspundere, promit solemn. Nu este normal ca fermierul să plătească pentru neglijenţele unora.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii

De multe ori nu s-au măsurat corect terenurile. Chiar dacă există cadastru, nu corespund hărţile de la administraţia locală cu cele de la APIA şi ambele cu cele din sistemul electronic.


Softul SIVECO-Teamnet nu funcţionează, la un an de la implementare, chiar dacă APIA plăteşte 48 de milioane de euro cu TVA pentru sistemul electronic, pe o perioadă de trei ani. Circa 100.000 de fermieri au rămas anul trecut cu avansurile la subvenţia pe suprafaţă neplătite, în urma încheierii perioadei de procesare a cererilor de plată. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, i-a considerat răspunzători pentru această situaţie pe funcţionarii APIA, cei care au muncit şi noaptea pentru a rezolva cât mai multe plăţi.
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3773


Mai multe titluri din categorie

Sănătate în rate. Cât costă să scapi de spitalele de stat

Sănătate în rate. Cât costă să scapi de spitalele de stat
Câteva bănci oferă credite pentru tratamente medicale persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, dar împrumutul poate fi accesat şi de un membru al familiei pacientului şi astfel...

Începe plata cu cardul la trezorerie

Începe plata cu cardul la trezorerie
Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) și Garanti Bank au depus oferte pentru frunizarea de servicii bancare de acceptare a plăților de impozite şi taxe cu cardul bancar....

Afacerile neştiute ale lui Bogdan Olteanu

Afacerile neştiute ale lui Bogdan Olteanu
Chiar dacă se află acum în arest, după ce ar fi luat în 2008 şpagă un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei, despre Bogdan Olteanu nu se...

Spitalul Colţea, după model japonez! Va fi optimizat din punct de vedere seismic

Spitalul Colţea, după model japonez! Va fi optimizat din punct de vedere seismic
Primarul general, Gabriela Firea, a anunţat, luni, că la Spitalul Colţea ar urma să fie implementat un proiect pilot de asigurare a aparaturii mobile în caz de cutremur, cu participarea unor experţi...

Avem carburanţii cei mai scumpi din regiune. Preţul benzinei în România, decuplat de cel al barilului

Avem carburanţii cei mai scumpi din regiune. Preţul benzinei în România, decuplat de cel al barilului
Preţul la benzină a crescut cu peste 2% la pompele din România, între 15-22 august, deşi România avea deja printre cele mai scumpe benzine din toată Uniunea Europeană. Nici la motorină nu stăm pr...

Administratori la stat, după reguli noi

Administratori la stat, după reguli noi
Guvernanţii schimbă regulile după care vor fi recrutaţi administratorii societăţilor de stat. Autorităţile vor elabora aşa numitele „scrisori de aşteptări”, în care expun pretenţiile pe...

Guvernul, o nouă taxă pentru români! Vezi dacă eşti printre cei vizaţi

Guvernul, o nouă taxă pentru români! Vezi dacă eşti printre cei vizaţi
Guvernul a introdus o nouă taxă, prin care vrea a ajuta filmele filmele româneşti. De fapt, să fie mai vizibile. Un proiect lansat în dezbatere publică de Ministerul Culturii prevede taxe...

De ce ţine BNR aşa de mult bănet de rezervă

De ce ţine BNR aşa de mult bănet de rezervă
Galerie Foto România are o rezervă internaţională care se ridică la 32 miliarde de euro plus 104 tone de aur care valorează patru miliarde de euro.  Aceşti bani sunt puşi deoparte pentru vremuri grele, dar au şi...

Unde trăiesc cei mai strângători români

Unde trăiesc cei mai strângători români
Românul are, în medie, la bancă depozite în valoare de 8.179 de lei, ceea ce reprezintă de patru ori venituri mediu net lunar stabilit de Comisia Naţională de Prognoză pentru acest an, de 1.998 de...

BCR a vândut trei tone de aur

BCR a vândut trei tone de aur
Banca Comercială Română (BCR) a tranzacţionat trei tone de aur în cei opt ani de când a început să distribuie aur prin unităţile băncii. Vânzările de aur au avut o evoluţie...

Preţul petrolului, afectat de incendiul de la rafinăria Petromidia

Preţul petrolului, afectat de incendiul de la rafinăria Petromidia
Preţul petrolului rusesc a fost afectat în ultimele zile de incendiul de la rafinăria Petromidia, care funcţionează la capacitate redusă după incidentul de luni. Accidentul de la Petromidia ar putea cauza...

Românii şi-au redus depozitele

Românii şi-au redus depozitele
Banii ţinuţi de populaţie la bănci, în depozite în lei, s-au redus în luna iulie faţă de iunie 2016, pentru prima dată în ultimele 11 luni, reiese din datele publicate ieri de Banca...

Oltchim, de vânzare! La bucată

Oltchim, de vânzare! La bucată
Cel mai cunoscut combinat chimic din ţară, de care depinde soarta multor oameni din judeţul Vâlcea, este din nou scos la privatizare. De data asta bucată cu bucată la Bursa de la Bucureşti, după mai multe...

Bucureştiul, noul Silicon Valley pe harta lumii

Bucureştiul, noul Silicon Valley pe harta lumii
Educaţia axată pe ştiinţe exacte şi internetul de mare viteză fac din Bucureşti un hub de start-up-uri în IT, scrie publicaţia online Quartz. Tinerii educaţi în domenii precum ştiinţă,...

Top 10 cele mai mari salarii din Romania. Datele oficiale

Top 10 cele mai mari salarii din Romania. Datele oficiale
Galerie Foto Fotbaliştii, programatorii şi inginerii IT, managerii de companii şi specialiştii în comunicare şi formare profesională sunt cei mai bine plătiţi salariaţi români ai momentului. Ei câştigă...