x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Banii Bruxelles-ului nu au căutare în municipiile bogate

Banii Bruxelles-ului nu au căutare în municipiile bogate

de Adrian Stoica    |    06 Mar 2018   •   11:41
Banii Bruxelles-ului nu au căutare în municipiile bogate
Sursa foto: Marin Raica/Intact Images

Conform Băncii Mondiale, cele mai mari opt oraşe din România concentrează aproape 22% din populaţie şi generează aproximativ 53% din PIB-ul ţării, iar zece judeţe din cele 42 produc 70% din business-ul României şi au 80% din totalul angajaţilor din companii. Gradul de bunăstare mai ridicat al marilor oraşe ale ţării are însă şi un revers. Edilii nu prea sunt interesaţi să atragă fonduri europene.

Potrivit unei statistici realizate de asociaţia UrbanizeHub, în perioada 2007-2016 în care s-au cheltuit fondurile aferente exerciţiului financiar 2007-2013, cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor, 815 euro, au fost atrase de Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba. Graţie finanţărilor europe, acest oraş a reuşit să devină şi cel mai „smart” oraş al ţării, dar şi singurul din România care îşi asigură consumul de energie folosind în proporţie de 99% energia regenerabilă.

Comunităţile mai sărace în top

În lipsa unui sector industrial dezvoltat, cele cele mai active în atragerea fondurilor europene s-au dovedit a fi capitalele judeţelor mai sărace. Astfel, municipiul Târgovişte cu 748 euro/cap de locuitor atraşi s-a plasat pe poziţia a doua la nivel naţional, iar Miercurea Ciuc, reşedinţa unuia dintre cele mai sărace judeţe ale ţări, pe locul cinci, cu 540 euro/cap de locuitor.

42 de ero/cap de locuitor a atras oraşul Călăraşi, acesta fiind reşedinţa de judeţ ce cele mai slabe performanţe la acest capitol

Bucureştiul se zbate la coada clasamentului

În schimb, municipiul Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării s-a plasat pe o poziţie codaşă la nivel naţional, cu doar 59 euro/cap de locuitor atraşi în zece ani. El a reuşit să întreacă oraşele Giurgiu, Reşiţa şi Călăraşi, reşedinţele unor judeţe care formează polul sărăciei. De asemenea, oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov sau Constanţa, care sunt reşedinţele unora dintre cele mai bogate judeţe din ţară, nu au fost nici ele foarte interesate să-şi finanţeze investiţiile din bani europeni, având la îndemână şi alte surse. Astfel, Clujul cu 375 euro/cap de locuitor atraşi în zece ani a ocupat locul 15, Timişoara cu 359 euro poziţia 17, iar Constanţa abia poziţia 37 cu 89 euro.

Top 5 reşedinţe de judeţ care au atras cele mai multe fonduri europe /cele mai puţine fonduri în perioada 2007-2016 (euro/cap de locuitor)

Alba Iulia-815

Târgovişte-748

Oradea-716

Bacău-564

Miercurea Ciuc-540

Constanţa-89

Bucureşti-59

Giurgiu-54

Reşiţa-53

Călăraşi-42

 

 

×
Subiecte în articol: Banca Mondiala bani