Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Obiceiul românesc de a scoate de la bancomat salariul sau pensia imediat ce intră în cont banii este păgubos. Băncile taxează cu 0,1-0,2% retragerile de la bancomatele proprii şi cu 0,5-1% pe cele de la aparatele concurenţei, în timp ce la comercianţi şi online cumpărăturile au comision zero. În plus, banii din portofele pot fi furaţi sau pierduţi. Suma medie retrasă de la bancomate este de 599 de lei, respectiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 1.829 de lei.
Posesorii de carduri au scos din bancomate 31,751 miliarde de lei în primele şase luni ale anului, în condiţiile în care valoarea plăţilor cu cardul (la comercianţi şi pe internet) a fost de 7,8 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Naţională. Asta înseamnă că doar o pătrime din banii care ajung pe carduri sunt folosiţi direct pentru plăţi fără să mai fie scoşi din ATM-uri.
Cum comisioanele de retragere se situează în jurul a 0,1-0,25% pentru tranzacţiile făcute la bancomatele băncii emitente, rezultă că în varianta cea mai ieftină, posesorii de carduri au aruncat între 31,75- 79,38 milioane de lei pentru că nu s-au obosit să-şi achite cumpărăturile cu cardul. Cum mulţi nu ţin cont de la ce bancomat îşi scot banii, cadoul făcut băncilor a fost mult mai mare, având în vedere că retragerile de la alte bancomate se taxează cu sume cuprinse între 0,5-1% plus 2-6 lei. Asta ar însemna 317,5 milioane de lei. Dacă admitem că 80% din tran¬zacţii s-au făcut la ATM-urile băncii emitente la un comision mediu de 0,2% (primele două bănci din sistem BCR şi BDR, practică comisioane de 0,2) şi numai 20% la alte instituţii bancare la un comision mediu de 0,7%, rezultă că românii au pierdut aproape 100 de milioane de lei, în primele şase luni ale anului.
Consumul este susținut de plățile cash
Consumul anual total se ridică în Romania la 88-90 miliarde de euro, din care numai 30-32 de miliarde se află pe carduri, a declarat Cătălin Creţu, director regional Visa Europe. Acesta a precizat că în consumul de pe carduri intră tranzacţiile la termina¬lele electronice (POS), cele online, precum şi retragerile de numerar. Plăţile cu carduri reprezintă numai 7 miliarde de euro anual. Retragerea medie este de 599 de lei, iar plata medie de 137 de lei. La această situaţie contribuie şi autorităţile statului şi cele locale, unde nu se poate plăti cu cardul, şi consumul din pieţe, care este mult mai mare la noi decât în alte ţări.
Banii gheață, maxim istoric
Numerarul aflat în circulaţie în afara sistemului bancar a ajuns la finele lunii iulie la 43,2 mili¬arde de lei, circa 10 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale. Valoarea este cu 10 miliarde de lei mai mare decât în iulie 2014, când cash-ul era de 33 miliarde de lei. Economia subterană se hrăneşte cu aceşti bani care scapă sistemului financiar.
„Viaţa e mult mai ieftină dacă plătim cu cardul decât dacă plătim cash, pentru că există riscuri operaţionale dincolo de comisioanele percepute de bănci. Oamenii nu le calculează, dar gândiţi-vă ce înseamnă să pierzi bani sau să ţi se fure. O viaţă ieftină e o viaţă non-cash”.
Dana Demetrian, vecepreşedinte BCR
Un salariat care câştigă 2.000 de lei şi care-şi ridică tot salariul imediat ce-i intră pe card pierde patru lei lunar dacă scoate banii de la unitatea care i-a emis cardul şi 10 lei dacă utilizează frecvent bancomatele altor bănci.
