Ce caută delegaţia Fondului Monetar în România

Acordul cu FMI a expirat în septembrie, dar o delegaţie a instituţiei de la Washington, condusă de Andrea Schaechter, şeful misiunii în România, este în aceste zile la Bucureşti. De ce? Blocarea majorărilor de salarii în 2016 pare a fi scopul vizitei.

Oficial, cei de la FMI sunt la Bucureşti pentru discuţii tehnice, conform articolului IV din statut, însă pentru aceste detalii sunt trimişi funcţionari simpli, niciodată şefi de misiuni. Este limpede că se discută despre un nou acord şi despre deficitul bugetar din 2016. Surse apropiate negocierilor susţin că mai-marii FMI sunt îngrijoraţi că deficitul bugetului din 2016 va sări de 1,5% din PIB, cât este negociat între cele două părţi. Experţii Fondului au făcut calcule şi spun că deficitul din 2016 va ajunge la 2,6% din PIB, fără a ține cont şi de majorarea salariilor la profesori. „Referitor la bugetul pentru anul 2016, s-a evidenţiat necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă. (...) Pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate şi prudenţă la nivelul deciziilor de politică economică”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei, dat după întâlnirea dintre Iohannis şi Schaechter.

Analistul economic Ilie Şerbănescu a declarat la Antena 3 că „poziţionarea preşedintelui faţă de sustenabilitatea bugetului este alterată de implicarea politică vizavi de încercarea de a obţine o înlăturare a premierului Ponta, aşa cum dânsul a şi declarat”. Şerbănescu a adăugat că scopul FMI este să respingă creşterea salariilor sub motivul neîncadrării în deficitul bugetar în condiţiile relaxării fiscale, deja acceptată de toate forţele politice. Pe de altă parte, analiştii ING susţin că România nu va reuşi să încheie un nou acord înaintea alegerilor de anul viitor, având în vedere istoricul slab al evaluărilor şi creşterea deficitului bugetar din 2016.

Decizia FMI de a încheia sau nu un nou acord cu România depinde de păstrarea deficitului cât mai aproape de nivelul stabilit, respectiv 1,5% din PIB.