Vânzările magazinelor din România cresc în ritm susţinut, cel mai puternic din UE, pe termen lung. Aceasta, în condiţiile în care avem un avans puternic al salariilor, dar şi în pofida faptului că suntem campionii spaţiului comunitar la inflaţie. Una dintre cauzele acestei evoluţii ar fi aceea că dintre europeni, românul cheltuieşte pentru mâncare cea mai mare parte din venituri. În ultimul timp, a luat avânt comerţul cu îmbrăcăminte şi a cunoscut o temperare cel cu bunuri de folosinţă îndelungată.
România are cea mai mare creştere pe termen lung din Uniunea Europeană, atât la vânzările din retail, cât şi în ce priveşte salariul minim pe economia naţională.
Liderul UE, departe de urmăritoare
Astfel, în iulie 2019 comparativ cu anul de bază 2015, cifra de afaceri în comerţ a urcat, în date ajustate calendaristic şi sezonier, cu 41,5%, conform biroului de statistică Eurostat. La acest capitol, ocupăm primul loc în spaţiul comunitar, la distanţă mare de următoarele clasate, Lituania (25,4%), Ungaria (25,1%), Slovenia (22,7%), Portugalia (15,8%).
Media de creştere la nivelul UE, în acest interval, este de numai 10,6%. Două dintre statele membre au înregistrat declinuri. Vânzările din Luxemburg au coborât puternic, cu 63,5%, iar Belgia a raportat o scădere mai mică, de 0,7%. Alte ţări au afişat avansuri modeste: Danemarca (4,5%), Austria (4,8%), Suedia (8,0%).
Inflaţia nu ne poate opri
Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care românii alocă o mare parte din venituri achiziţionării de bunuri de larg consum. De exemplu, noi cheltuim în medie, pe mâncare, 26,4% din venituri, cel mai mare procent din UE, unde media este de numai 11,1%, potrivit Eurostat.
Inflaţia suferită în ultimii ani de mărfurile alimentare nu a reuşit să stăvilească apetitul românilor pentru cumpărături. În iulie 2019 faţă de decembrie 2018, preţurile la această categorie de produse au urcat cu 3,42%, după cum indică datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Majorarea a venit după alt şir de creşteri (la 31 decembrie comparativ cu finele anului precedent): 3,10% în 2018, 4,07% în 2017 şi 0,68% în decembrie 2016 comparativ cu decembrie 2015.
Salariile foştilor comunişti accelerează
România are şi cea mai substanţială creştere a salariului minim brut, de 102%, în 2019 faţă de 2015, arată un studiu efectuat de Eurofond, publicaţie a Uniunii Europene.
Distanţa faţă de celelalte ţări este, de asemenea, considerabilă. Pe locul 2 se află Lituania, cu 70%, urmată de Bulgaria (50%), Cehia (36%), Spania (33%). Există şi un stat membru unde salariul minim a scăzut, Belgia, cu un declin de 2%, în timp ce în Franţa a rămas neschimbat. Majorări infime au fost remarcate în Malta (1%), Luxemburg şi Olanda (2%).
România, cu 3.252 de euro pe an, se clasează în prezent pe locul penultim în UE la salariul minim brut, înaintea Bulgariei (2.902 euro). În schimb, la taxarea muncii, suntem pe locul 2, cu 39,28% contribuţii bugetare, după Lituania (39,50%), potrivit studiului Eurofond.
Cerere mare de îmbrăcăminte
Dinamica volumului activității din comerț și servicii s-a păstrat, în luna iunie 2019, pe un palier înalt (rată anuală de creștere de aproximativ 6%), în contextul în care veniturile populației continuă să înregistreze majorări importante. La nivelul principalelor categorii de bunuri se remarcă totuşi evoluții divergente. Astfel, comerțul cu bunuri de uz curent a consemnat o ușoară intensificare a ritmului anual de creștere (până la circa 4,2%), sub impulsul unor vânzări mai ridicate pentru produsele de îmbrăcăminte, dar și pe fondul redresării cererii pentru carburanți, cea din urmă evoluție fiind susținută inclusiv de temperarea dinamicii anuale a prețurilor pentru această categorie de produse. În cazul bunurilor de folosință îndelungată, variația anuală a încetinit ușor (până la aproximativ 8,4%), o contribuție importantă în acest sens revenind vânzărilor de autovehicule, în contextul în care impulsul oferit de Programul național de reînnoire a parcului auto s-a redus simțitor.
Buletin lunar iunie 2019, Banca Naţională a României (BNR).
Magazinele atrag, în prezent, cu peste 40% mai mulţi bani decât în anul 2015