Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România, există 29 de firme „fără cetăţenie”, după cum le denumeşte Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), care ar putea pune probleme altor câtorva zeci sau sute de firme. Concret, aceste firme au la conducere sau sunt administrate de persoane apatride, iar în cazul în care se produc ilegalităţi, prejudiciile sunt aproape imposibil de recuperat. În capul listei firmelor „fără cetăţenie”, furnizată de Registrul Comerţului, este o bancă şi una destul de importantă.
Acţionarii sau administratorii acestor firme sunt persoane care s-au născut fie în România, fie în Palestina sau Iordania, iar acum sunt fără cetăţenie. Firmele lor sunt înregistrate în oraşe precum Timişoara sau Craiova, dar pot avea afaceri în întreaga ţară. Dacă vorbim de structura pe domenii de activitate a înmatriculărilor în cazul socieţilor „fără cetăţenie”, potrivit informaţiilor funizate de Registrul Comerţului, majoritatea acestora provin din domeniul „Comerţului cu ridicata şi cu amănuntul – Repararea auto şi moto”. Şi dacă 60% dintre ele au ca obiect de activitate acest domeniu, 20% activează în construcţii, 7% se ocupă cu intermedieri financiare şi asigurări, 6% au activităţi ce prevăd servicii de suport, iar 7% au alte activităţi.
Unde pot apărea problemele
„Cu privire la înregistrarea societăţii, dacă nu este rezident român, nu poate sta mai mult de 183 de zile în România. Atunci va trebui să depună o declaraţie pe propria răspundere că nu a săvârşit fapte care să fie înregistrate în cazierul fiscal”, ne-a declarat Alexandra Ologu, avocat coordonator la casa de avocatură Sioufas şi Colaboratorii. Pentru cetăţenii anumitor state aceste informaţii se pot verifica mai uşor, mai ales dacă sunt din UE, dar în cazul unei persoane apatride, aceasta ar putea avea domiciliul sau reşedinţa în 10 state. În acest caz, va fi foarte dificil pentru autorităţile noastre să verifice acurateţea informaţiilor date în această declaraţie.
Greu de obţinut codul de TVA
Totodată, lipsa cetăţeniei unuia dintre asociaţi sau a unui administrator reprezintă un element care poate să crească riscul unei societăţi în aplicaţia ANAF care vizează înregistrarea în scopuri de TVA. „Astfel de societăţi pot dobândi sau păstra codul de TVA mult mai greu, iar fără codul de TVA, va fi un partener contractual sau comercial mult mai puţin atrăgător”, a mai spus avocatul. În cazul în care acţionarii sau administratorii apatrizi trebuie să răspundă pentru anumite fapte, apar din nou dificultăţi. O astfel de situaţie se poate întâmpla atunci când societatea intră în insolvenţă, chiar dacă este SRL. „Atunci, chiar dacă ai o hotărâre judecătorească în cazul insolvenţei sau un act demonstrativ întocmit de organele fiscale care să atragă răspunderea persoanelor apatride, dacă ei nu au reşedinţa în România, este mult mai complicat să pui în aplicare aceste documente. Adică să îţi recuperezi banii, propriu-zis”, a afirmat Alexandra Ologu. Dacă persoana respectivă a săvârşit fapte penale, aici intervin forurile internaţionale care au responsabilitatea de a rezolva problema.
„Din experienţă, vă spun că informaţiile din declaraţiile pe propria răspundere, date de apatrizi, nu prea se verifică decât dacă sunt indicii că ar fi ceva în neregulă ” - Alexandra Ologu, casa de avocatură Sioufas şi Colaboratorii
Valoarea capitalului subscris de aceste firme se ridică la 887.200 de lei, potrivit informaţiilor date publicării de către ONRC.
