x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jocuri politice antisărăcie cu 30 miliarde lei. La loteria PNDL câştigătorii sunt aleşi după culoarea carnetului de partid

0
Autor: Adrian Stoica 14 Feb 2018 - 11:49
Jocuri politice antisărăcie cu 30 miliarde lei. La loteria PNDL câştigătorii sunt aleşi după culoarea carnetului de partid Marin Raica/Intact Images


Gândit ca cel mai importat instrument de finanţare  de la bugetul de stat a investițiilor în infrastructură, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a iscat încă de la început nemulţumiri legate de modul de împărţire al banilor în judeţe. Deşi criteriile de alocare pe proiecte sunt destul de clare, în realitate, fire invizibile direcţionează banii după principiul „cine-n parte, parte-şi face”. Cumetriile de partid, legăturile la centru ale şefilor din teritoriu ai partidului aflat la putere sunt doar câteva din iţele nevăzute care creionează traseele banilor alocaţi prin PNDL. În aceste condiţii, nu este de mirare că acest program de dezvoltare rurală şi urbană a devenit şi un vehicul de promovare a mitei mascate, un mijloc de a ţine strâns unit de centru activiştii de partid din teritoriu.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat în vara anului trecut PNDL 2, un program care se va întinde până în anul 2020 (când sunt programate atât alegerile locale, cât şi cele parlamentare)  şi va beneficia de finanţări de 30 de miliarde de lei. Banii vor fi folosiţi pentru finanţarea a 9.500 de proiecte, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective. Teoretic, județele cele mai sărace, cu populația cea mai mare, cu suprafața cea mai mare și cu numărul de unități administrativ-teritoriale cel mai mare ar fi trebuit să primească cei mai mulţi bani din PNDL 2, dar alocarea arată altceva.

Câştigătorii şi pierzătorii programului

Potrivit datelor oficiale, cei mai mulți bani ar trebui să ajungă, în următorii trei ani și jumătate, în județul Suceava, 928,5 milioane de lei. Pe următoarele locuri se află Caraș Severin (883 milioane de lei), Vaslui (882 milioane de lei), Teleorman (875,5 milioane de lei) și Mehedinți (848,9 milioane de lei), Botoşani (847,8 milioane de lei), Bacău (827,11 milioane de lei), Olt (823,05 milioane de lei), Ialomiţa (813,75 milioane de lei), Dolj (812,92 milioane de lei) şi Neamţ (806,31 milioane de lei). Pe ultimele locuri sunt Arad (644,9 milioane de lei), Satu Mare (625,9 milioane de lei), Brașov (587 milioane de lei), Sibiu (557 milioane de lei), Harghita (507,9 milioane de lei), Covasna (392 milioane de lei) și Ilfov (374,6 milioane de lei).

Aritmetica politică, principalul criteriu

Din cele 10 judeţe care vor primi peste 800 de milioane de lei până în 2020, nouă au Consiliile Judeţe şi primăriile controlate de coaliţia aflată la guvernare, PSD-ALDE. Excepţia, judeţul Suceava, are Consiliul Judeţean controlat de PNL, dar majoritatea primariilor din teritoriu aparţin coaliţei de guvernământ. În schimb, dacă vorbim despre judeţele care au primit cei mai puţin bani, acestea au Consiliile Judeţene şi primăriile controlate de PNL (Arad, Braşov, Ilfov) şi UDMR (Harghita şi Covasna), iar Satu Mare este controlat de PNL şi UDMR.

La judeţul sărac, nici banii nu trag

Un alt criteriu de împărţire a banilor a fost sărăcia. Dacă analizăm însă Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, constatăm că multe judeţe din cele 10 care au primit peste 800 de milioane de lei stau mult mai bine la acest indicator faţă de altele care au primit mai puţini bani. Judeţul Olt care avea pentru anul trecut un PIB/locuitor prognozat la 5.853 euro a primit 823 milioane de lei, iar Vrancea care avea un PIB/locuitor prognozat de 5.746 euro a primit doar 797,32 milioane de lei.

Judeţul Bacău cu un PIB/locuitor de 5.954 euro va beneficia de 827,11 milioane de lei, în timp ce Buză, cu un PIB/locuitor aproape egal, 5.945 de euro, va primi 747 milioane de lei.

Comparaţia este valabilă şi dacă luăm ca exemplu judeţul Satu Mare care la un PIB/locuitor de 6.471 euro a primit doar 625,9 milioane de lei, în timp ce Ialomiţa cu aproape acelaşi PIB/locuitor, 6.471 euro, va beneficia de 813 milioane de lei. Şi între judeţele care au primit cei mai puţini bani prin PNDL 2 comparaţiile arată discrepanţe.  Astfel, faţă de Satu Mare mai prost stă Harghita care  cu PIB/locuitor de 6.400 de euro a primit 507 milioane de lei.

Mulţi, dar fără noroc la împărţeală

Nici după numărul de locuitori ai judeţelor, împărţirea banilor nu este tocmai corectă. Judeţul Caraş-Severin  cu o populaţia de circa 325000 de oameni la 1 ianuarie 2017 a primit 883 de milioane de lei, iar judeţul Ilfov cu 292.000 de locuitori a primit 374,6 milioane de lei, adică de peste două ori mai puţin. Cu 446.000 de locuitori, judeţul Olt a reuşit să obţină 823 de milioane de lei, în timp ce Hunedoara, un judeţ care suferă din punct de vedere economic, a primit 667,77 milioane de lei având 466.000 de locuitori. Un alt câştigător al împărţirii banilor, judeţul Botoşani, a primit 847,83 milioane de lei la o populaţie de 455.000 de locuitori, în timp ce judeţul Galaţi cu 629.000 de locuitori i s-au dat doar 674,29 milioane de lei. Exemplele ar putea continu, dar concluzia este evidentă.

Degeaba eşti mare dacă nu e bună culoarea politică

Dacă este să analizăm împărţirea banilor după suprafaţa judeţelor, în primele 10 după dimensiune se regăsesc doar trei din cele care au primit cele mai multe fonduri. Este vorba despre Suceava, Caraş-Severin şi Dolj. De exemplu, judeţul Timiş, care are cea mai mare suprafaţă, a primit doar 751,18 milioane de lei, în contextul în care judeţe mult mai mici au primit mai mulţi bani  ( Giurgiu-3.526 km pătraţi a primit 783,43 milioane de lei).

Apetenţa scăzută pentru investiţii aduce mai mulţi bani

După investiţiile de capital realizate în 2016, administraţiile locale care au performat la acest capitol sunt cele din judeţele Timiş (545 milioane de lei), Constanţa (342 milioane de lei), Vaslui (314 milioane de lei), Iaşi ( 311 milioane de lei), Arad (303 milioane de lei), Neamţ ( 301 milioane de lei) şi, bineînţeles, Bucureşti cu 788 de milioane de lei. Din această listă doar judeţele Vaslui şi Neamţ au reuşit să se regăsească pe lista judeţelor care primesc cei mai mulţi bani prin PNDL 2. În schimb, pe aceasta au intrat judeţe care au demonstrate că nu prea au reuşit să aibă proiecte de investiţii. De exemplu, judeţul Botoşani a bifat în 2016 investiţii în valoare de numai 189 de milioane de lei, dar va câştiga prin PNDL 2 o sumă de 847 de milioane de lei, iar Ialomiţa a făcut investiţii de capital de 123 de milioane de lei şi va primi în perioada 2017-2020 o sumă de 813,75 de milioane de lei.

Citeşte mai multe despre:   loteria,   PNDL,   carnet de partid

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 1399


Mai multe titluri din categorie

Topul scumpirilor. România, pe locul 3

Topul scumpirilor. România, pe locul 3
Costurile cu serviciile medicale în România s-au dublat faţă de media din Europa, conform unui studiul la nivel european. Doar Serbia şi Lituania au avut creşteri mai mari decât noi. Nivelul de 15% al...

În cazul unui cutremur ca cel din 1977, în București ar muri peste 4.000 de oameni

În cazul unui cutremur ca cel din 1977, în București ar muri peste 4.000 de oameni
Banca Mondială (BM) vrea să implementeze în România un proiect în valoare de 465 milioane de dolari pentru ajutor în caz de dezastre, în condiţiile în care Bucureştiul este capitala din Uniunea Europeană cu ce...

Oltchim, bântuit de spectrul fostului director

Oltchim, bântuit de spectrul fostului director
Galerie Foto Combinatul petrochimic Oltchim din Râmnicu Vâlcea a finalizat tranzacţia de vânzare a diviziei Ramplast către firma gălăţeană Dynamic Selling Group SRL, de la care a încasat 12,11 milioane de lei, fără TVA....

România, pe ultimul loc în UE în domeniul inovării

România, pe ultimul loc în UE în domeniul inovării
Suedia este, din nou, lider în domeniul inovării în UE, fiind urmată de Danemarca, Finlanda, Olanda, Marea Britanie şi Luxemburg, în timp ce România ocupă ultimul loc, arată datele din tabloul de bord european p...

JSW Steel vrea să cumpere combinatul siderurgic Galaţi

JSW Steel vrea să cumpere combinatul siderurgic Galaţi
Cel mai mare producător de oţel din India, JSW Steel, ar urma să facă o ofertă pentru combinatul siderurgic al ArcelorMittal din Galaţi, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, concurând cu...

Șoc pe piața creditelor în lei, ROBOR a ajuns la 3,9%

Șoc pe piața creditelor în lei, ROBOR a ajuns la 3,9%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a urcat vineri cu 0,14 puncte procentuale pe piaţa interbancară la nivelul de 3,09% pe an, de la 2,95%...

BNR. Cel mai slab leu din istorie, în raport cu euro

BNR. Cel mai slab leu din istorie, în raport cu euro
Banca Naţională a României a afişat, ieri, un curs de 4,6695 lei pentru un euro, în creştere cu 0,08% sau cu 0,35 bani faţă de cotaţia precedentă, stabilită la 4,6660 lei pentru moneda unică europeană....

Creditorii Greciei, acord privind relaxarea termenilor de rambursare

Creditorii Greciei, acord privind relaxarea termenilor de rambursare
Țările din zona euro au convenit asupra elementelor finale privind planul de a scoate Grecia din programul său de asitență de opt ani și de a face datoria sa masivă mai ușor de gestionat, scrie The Guardian....

Finanţele au atras de la bănci 88,9 de milioane lei

Finanţele au atras de la bănci 88,9 de milioane lei
Ministerul Finanţelor a atras, joi, 88,9 de milioane lei de la bănci, la un randament de 5,38% pe an, potrivit datelor BNR. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 200 de milioane de lei, însă băncile au...

Leul a ajuns la cea mai slabă cotaţie din istorie în raport cu euro

Leul a ajuns la cea mai slabă cotaţie din istorie în raport cu euro
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, joi, un curs de 4,6695 lei pentru un euro, în creştere cu 0,08% sau cu 0,35 bani faţă de cotaţia precedentă, stabilită la 4,6660 lei pentru moneda unică...

Trenul IR 1580 Constanţa - Bucureşti Nord are o întârziere de circa 30 de minute, din cauza defectării locomotivei

Trenul IR 1580 Constanţa - Bucureşti Nord are o întârziere de circa 30 de minute, din cauza defectării locomotivei
Trenul InterRegio 1580, care circulă pe relaţia Constanţa - Bucureşti Nord, va ajunge la destinaţie cu o întârziere de aproximativ 30 de minute din cauza defectării locomotivei pe traseu, a declarat, joi, pentru...

Avem nevoie de 70 miliarde euro în drumuri

Avem nevoie de 70 miliarde euro în drumuri
Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030, conform Masterplanului de transport, sunt de 36 miliarde de...

Dobânzile astronomice rezistă. 180 IFN-uri au dat cu flit BNR

Dobânzile astronomice rezistă. 180 IFN-uri au dat cu flit BNR
Galerie Foto Românii care vor să ia credite de la IFN-uri trebuie să verifice dacă instituţia financiară nebancară de la care intenţionează să se împrumute este înscrisă în Registrul Special de la BNR. Numai 33 de...

UE pune în aplicare tarifele de 25% pentru produsele americane

UE pune în aplicare tarifele de 25% pentru produsele americane
Uniunea Europeană va începe taxarea cu 25% a unor produse provenite din SUA, vineri, ca răspuns la tarifele impuse de SUA importurilor de oţel şi aluminiu din UE, potrivit Comisiei Europene, scrie...

Circa 3,2 milioane de gospodări vor avea acces la gaze naturale

Circa 3,2 milioane de gospodări vor avea acces la gaze naturale
În 2030 se estimează că un număr de aproximativ 3,2 milioane de gospodării vor utila gazele naturale, ceea ce înseamnă că 45% din totalul locuinţelor din România va avea acces la această resursă, faţă de nu...
Serviciul de email marketing furnizat de