Mâncăm 100 de porţii de E-uri în fiecare zi

Fie că ştim sau nu, zilnic mâncăm în jur de 60-100  de “porţii” de aditivii alimentari. Orice am cumpăra de pe rafturile supermarketurilor nu reuşim să scăpăm de temutele E-uri, care treptat, treptat au ajuns indispensabile în majoritatea reţetelor  alimentare. Pâinea, salamul, brânza, caşcavalul, gemurile, dulciurile, iaurturile, crenvuştii, pateurile toate sunt îndopate de E-uri. Direct de la micul dejun înghiţim în jur de 20-30 de aditivi. Nici la prânz sau seara nu avem scăpare, mai adăugăm tot pe atât. Chiar şi berea şi vinurile roşii ieftine din comerţ conţin aditivi alimentari.

Deşi plătim ceea ce consumăm, adevărata notă de plată vine încet şi în timp. Mai întâi creştem în greutate, apoi apare obezitatea, diabetul şi bolile de inimă. De multe ori E-urile stau la baza declansării cancerelor.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România  (APC România) a realizat peste 40 de studii pe cele mai importante alimente care se consumă în România, iar concluziile sunt mai mult decât îngrijorătoare. Nu există produs analizat, de la pâine la cozonac, de la cremvurşti la salamul de Sibiu, până la cereale şi iaurt cu fructe care să nu aibă cel puţin două-trei tipuri de E-uri. Acestea se pun în alimente pentru a le da gust, miros şi culoare, dar şi pentru a le mări termenul de valabilitate. Unele sunt cancerigene (E131, E142, E211, E239, E330, E213, E214, E215, E216, E217, E218), altele sunt considerate periculoase (E-102, E-120, E-124, E-153, E-220, E-226, E-230, E-232, E-233, E-250- E-252, E-311, E-312, E-407, E-450) şi altele ne cresc colesterolul (E320, E321). Cel mai ciudat aditiv este glutamatul de sodiu, E621. Denumit şi al cincilea gust, el dă o aromă specifică alimentelor procesate, organismul se obişnuieşte cu el şi produsele naturale ni se par apoi fade.

“Din păcate, ingredientul principal din multe produse alimentare, care trebuie să fie natural, a scăzut ca pondere în compoziţia finală a produsului în defavoarea unor substanţe chimice: predomină aromele artificiale, conservanţii, potenţiatorii de gust şi coloranţii” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC

Cereale care te fac obez

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Nici cine face eforturi să mănânce „natural” nu scapă de chimicalele inventate de industria alimentară. Cerealele rafinate pe care le servim la micul dejun nu sunt altceva decât amestecuri de făinuri rafinate, uleiuri vegetale exotice, minerale şi vitamine sintetice, arome artificiale, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România. Acestă organizaţie a studiat compoziţia a 73 de sortimente de cereale şi a constatat că la 62% dintre acestea s-au identificat arome artificiale şi numai la 38% dintre produsele analizate  s-au folosit cereale integrale, adică măcinișuri din bobul întreg. Şi mai grav este că la 81% dintre produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte 15 grame zahăr per 100 grame de produs, cât este recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor.

Pâinea, umflată cu E-uri

Dacă vă gândiţi că pâinea conţine numai patru ingrediente, făină de grâu sau alte cereale, drojdie, sare şi apă,  vă înşelaţi. În pâinea din magazine se găsesc margarină, ulei de palmier, făină de fasole şi de soia, fibrele de citrice la care se adaugă aditivi alimentari din belșug. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) a studiat compoziţia a 52 de tipuri de pâine feliată care se vând în magazine, inclusiv hipermarketuri  şi supermarketuri şi a identificat că acestea conţin 18 aditivi alimentari, dintre care unii foarte periculoşi. Au existat sortimente de pâine, înclusiv cu secară sau graham, care au avut şi şapte aditivi alimentari. Printre aceştia se regăsesc E170 care poate favoriza în timp, tulburări de comportament, dureri abdominale, slăbire musculară și pietre la rinichi, E300 care consumat în cantităţi mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea de calculi la rinichi. În plus, pâinea mai conţine şi adaosuri de zaharuri generează boli cardiovasculare și obezitate.

Brânzeturi, închegate cu chimicale

Cine cumpără  brânzeturi mai ieftine riscă să mănânce caşcaval „fără lapte“, „brânza de cauciuc“ sau alte „creații“ care se vând astăzi în magazine sub denumirea de brânză sau de caşcaval. Acestea conţin multe grăsimi şi chimicale care duc la creşterea colesterolului şi a trigliceridelor. Calculele arată că că pentru obținerea unui kg de brânză de cheag  este nevoie de 6-10 litri lapte şi astfel kilogramul de brânză nu poate coboră sub 15 lei. Tot ce este mai ieftin de atât  nu conține decât puțin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, îndeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind chimicale pentru închegare. Cel mai folosit cheag chimic este clorura de calciu, E 509. Acest aditiv este  considerat nepericulos consumat într-o doză zilnică de 160-345 mg, dar este cunoscut că dă alergii, favorizează  apariţia cancerului mamar și duce la scăderea fertilității masculine.

Mezelurile ne scurtează zilele

Salamurile sunt printre cele mai nocive alimente, potrivit unui studiu efectuat pe 51 de tipuri de sortimente diferite, care includ şi pe cele scumpe. Acestea conţin 26 de tipuri de aditivi alimentari din care unii sunt cancerigeni. De exemplu, caragenanul (E407) prezintă riscuri cancerigene, în UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluși din motive de precauție. Pentru a căpăta o culoare roşie, proaspătă, producătorii folosesc nitritul de sodiu (E 250), deşi acesta este cancerigen. Nitritul de sodiu este transformat în nitrozamină şi de aici încep problemele legate cancer. În plus, salamul este un produs cu un conţinut ridicat de grăsimi, acesta variază de la 7,9 grame până la 50 grame din 100 grame produs şi foarte sărat. Oricum, mezelurile sunt bogate în grăsimi și colesterol și, consumate cu regularitate, deteriorează sistemul circulator, îmbolnăvindu-ne de inimă, dar și de plămâni.

Pizza conţine praf de gândaci

E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită coșenila. Un studiu efectuat de APC arată că 13% din pizza care se comercializează în România conţin E 120. Nici celelalte sortimente nu sunt mai bune. Dimpotrivă! Aproape 63% din sortimentele de pizza  analizate conțin nitrit de sodiu E 250, considerat cancerigen şi interzis în ţări precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada. Pizza mai conţine şi E62, monoglutamatul de sodiu, care este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.