Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fondurile de pensii private obligatorii au început să aibă randamente tot mai mici în ultimii ani. Dacă în august 2010, rata medie de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private din România, calculată pe ultimii doi ani, era de peste 15,6%, în august 2012 a ajuns la 6,29%, iar în august 2017, la 5,34%. Reducerea dobânzilor bancare şi, implicit, la titlurile de stat a afectat rentabilitatea Pilonului II, în condiţiile în care legea de înfiinţare limitează investirea banilor numai în plasamente foarte sigure. În plus, şi comisioanele ridicate practicate de societăţile de administrare mănâncă o bună parte din acest mic randament.
Actualele constrângeri legale care reglementează fondurile de pensii private cresc siguranţa investiţiilor, însă reduc randamentul plasamentelor financiare. Concret, fondurile nu au posibilitatea să tranzacţioneze obligaţiile corporatiste şi municipale pe pieţele nereglementate, în condiţiile în care cele reglementate au costuri ridicate şi randamente reduse. Cu mai mult de trei sferturi din bani plasaţi în titluri de stat şi depozite bancare, nu se mai pot obţine acum câştiguri consistente.
Câţi bani îşi opresc societăţile de administrare
Cele șapte companii care funcționează pe piața fondurilor de pensii private obligatorii percep două tipuri de comisioane care reduc sumele acumulate de client la fondul de pensie şi, indirect, pensia privată pe care acesta o va încasa. Este vorba despre comisionul din contribuţie, plafonat prin lege la 2,5%, care se aplică la fiecare contribuţie plătită de clienţi. De exemplu, dacă se virează 100 de lei la fondul de pensie, administratorul reţine 2,5 lei. Numai diferenţa de 97,5 lei este investită de fond şi se transformă în unităţi de fond. Cel de-al doilea comision este cel de administrare, care este plafonat prin lege la 0,6% pe an, dar se aplică la toată suma acumulată. Astfel, chiar dacă pocentual, comisionul pare mic, baza de calcul va deveni în timp extrem de mare şi acest tip de comision va reprezenta cel mai mare cost pentru client.
În aceste condiţii, ministrul Finanţelor este de părere că şi banii opriţi pentru comisioane ar trebui să intre în pensiile românilor, şi nu în conturile firmelor care administrează Pilonul II.
"Preocuparea mea este legată de comisionul mare pe care îl percep firmele de management şi de modul în care se realizează perceperea acestui comision. Aceste firme iau astăzi 2,5% din contribuţiile românilor fără a realiza efectiv o activitate, ulterior, suma rămasă de 97,5 lei o plasează pe piaţă şi o investesc, folosindu-şi experienţa, şi apoi mai încasează încă un comision din acest câştig"
Ionuţ Mişa ministrul Finanţelor
Citește pe Antena3.ro
Profit de 1,51 miliarde de euro, în nouă ani
Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) spune că, în cei nouă ani de activitate, fondurile de pensii private obligatorii au obţinut un câştig net, deci fără comisioane, de 6,91 miliarde de lei, peste 1,51 miliarde de euro. “Românii au câştigat de pe urma Pilonului II sume totale de peste un miliard şi jumătate de euro, doar din investiţiile fondurilor, sume care se adaugă contribuţiilor deja virate în conturile lor personale”, se arată într-un comunicat APAPR. Însă cea mai mare parte a banilor a fost făcută până în 2010, când dobânzile la depozite şi la titlurile de stat erau mari.
Unde sunt investiţi acum banii
Pilonul II de pensii are acum în administrare 36,06 miliarde de lei, circa 7,92 miliarde de euro, bani care sunt plasaţi într-o proporţie covârşitoare în România. La 30 iunie 2017, fondurile de pensii private dețineau 91,83% din active în instrumente financiare românești, de natura titlurilor de stat, a depozitelor, obligațiunilor, acțiunilor și organismelor de plasament colectiv. Numai 7,53% din activele fondurilor de pensii private au fost investite în active străine, majoritatea acestor instrumente financiare fiind emise în Germania (2,13%), Franța (0,89%), Polonia (0,78%) și Irlanda (0,62%). În obligațiuni supranaționale erau investite 0,64% din active.
Aproape 65% din active sunt în titluri de stat, 19% în acţiuni la Bursă, iar peste 7% în depozitele bancare.
Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, se uită cu coada ochiului la muntele de bani adunat de fondurile private de pensii obligatorii. Acestea au 36,06 miliarde de lei, în timp ce sistemului public de pensii îi lipsesc 14,1 miliarde de lei, numai în acest an
Cum pot să iau pensia privată
La împlinirea vârstei de pensionare, orice participant la Pilonul II poate solicita pensia privată. Dacă banii acumulaţi nu sunt suficienţi pentru obținerea unei pensii private, aceştia vor fi plătiţi o singură dată, conform legislației în vigoare. Totodată, în cazul decesului participantului, moștenitorii acestuia vor primi sumele acumulate în contul acestuia. Primele pensii private obligatorii vor fi acordate abia peste şapte ani, având în vedere că primele persoane care vor beneficia de Pilonul II vor fi femeile care aveau 45 de ani acum nouă ani. Pilonul II este obligatoriu pentru tinerii cu vârsta de până în 35 de ani şi opţional pentru cei cu vârste cuprinse între 35 si 45 de ani.
Cât am strâns în cont
Fondurile de pensii ţin evidenţa banilor din contul fiecărui client, unitatea de măsură este denumită VUAN. Dacă la o companie, capitalul este împărţit în acţiuni, în cazul unui fond de pensii, acesta este divizat în unităţi de fond, adică în VUAN. De fiecare dată când se plăteşte o contribuţie, se scade comisionul, şi restul este transformat în unităţi de fond. Astfel, până la la ieşirea la pensie, participanţii continuă să acumuleze unităţi de fond. Valoarea VUAN se publică în fiecare zi. Banii pe care-i avem în conturi se obţin înmulţind numărul unităţilor de fond din cont cu valoarea unităţii din ziua respectivă. Astfel, orice participant la Pilonul II poate şti zilnic câţi bani a acumulat la pensia privată obligatorie, ceea ce este un mare avantaj compartiv cu pensia de la stat care depinde de valoarea punctului de pensie, stabilit în funcţie de posibilităţile bugetului.
