Războiul politic prăbuşeşte leul şi ne împinge într-un scandal internaţional

Războiul politic se mută din planul alegerilor prezidenţiale în sfera economică şi riscă să afecteze nu numai standardul de viaţă al populaţiei, ci şi credibilitatea ţării pe plan extern. Ioahnnis şi Orban arată cu degetul „dezastrul” lăsat în urmă de Guvernul Dăncilă, dar cifrele oficiale îi contrazic. Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, aduce predecesorilor săi acuze care ar putea arunca România într-un scandal mai mare decât cel în care a fost implicată Grecia, în urmă cu 15 ani. Pe fondul acestor convulsii, leul a căzut la cea mai slabă cotă din istorie în faţa euro.

Produsul intern brut (PIB) a urcat cu 4,1%, ca serie ajustată sezonier, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu acelaşi interval din 2018, potrivit datelor prezentate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Acest procentaj coincide cu acela estimat de Comisia Europeană, în prognoza de toamnă pe întregul an 2019. Conform documentului, Executivul de la Bruxelles a revizuit puternic în sus datele pentru România, prognoza precedentă, din primăvară, prevăzând un nivel de creştere economică de numai 3,3%.

România, în fruntea UE

Ţara noastră a înregistrat, în fiecare din primele trei trimestre din 2019, majorări importante ale PIB faţă de perioadele similare ale anului trecut: 4,9% în primul trimestru, 4,3% în al doilea şi 3,2% în al treilea. Pentru comparaţie, UE a raportat cifre evident inferioare, de 1,7% în T1, 1,4% în T2, 1,3% în T3, după cum indică datele Eurostat.

Aceste date arată că este posibil ca anticiparea CE pentru România, pe 2019, să fie confirmată la finele anului. Dacă acest lucru se va întâmpla, vom avea a patra creştere economică din UE, după Irlanda (5,6%), Malta (5,0%), Ungaria (4,6%) şi la egalitate cu Polonia (4,1%).

Afacerile urcă puternic

Alte date INS, publicate zilele acestea, întăresc cifrele privind tendinţa pozitivă a economiei, în ansamblu. Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a crescut cu 13,8% în perioada ianuarie – septembrie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Totodată, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au urcat cu 7,6%.

Citește pe Antena3.ro

Scandal după moartea lui Prigoană. Bahmuțeanu îi cere ajutorul lui Ciolacu pentru a-și recupera copiii: „Vă implor să luați măsuri”

Pe de altă parte însă, producţia industrială, serie ajustată, a coborât cu 2,1% în primele trei trimestre ale acestui an, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%), industria extractivă (-2,3%) și industria prelucrătoare (-1,6%).

Preşedintele şi premierul văd totul în negru

Toate aceste informaţii vin pe fondul criticilor vehemente lansate la adresa Executivului condus de Viorica Dăncilă de către preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban.

„Regret că nu am putut să terminăm mai repede faza PSD-istă, fiindcă România cu PSD la guvernare a pierdut nenumărate oportunități pe plan internațional, dar și oportunități economice, care au fost ratate din cauza felului în care PSD a acționat”, a declarat Iohannis. El a spus că a convenit cu actualul prim-ministru şi cu ceilalţi guvernanţi să se întâlnească „destul de des”, pentru a discuta reciproc. „Vreau să știu ce se întâmplă, ei vor să mă informeze. Am avut discuții foarte bune. Pe ce am găsit, este cutremurător ce dezastru au lăsat pesediștii”, a subliniat preşedintele. La rândul său, Orban s-a arătat dispus să meargă el la dezbaterea cu Dăncilă, în locul lui Iohannis, care a refuzat confruntarea cu contracandidata sa la fotoliul prezidenţial. „Dacă vrea doamna Dăncilă să facă dezbateri cu cineva, să facă cu mine, să vorbim despre dezastrul pe care l-a lăsat în calitate de premier demis”, a punctat Ludovic Orban.

4,7669 lei/euro a fost ieri cursul oficial al BNR, cel mai mare din istorie. Precedentul record, 4,7648, fusese înregistrat la 25 ianuarie 2019.

Analiştii au avertizat că leul era supraevaluat, având în vedere dezechilibrele balanţei externe şi dobânzile la care ne împrumutăm. Altfel, pe termen scurt, cursul poate fi inflamat de declaraţii politice explozive.

Aurelian Dochia, analist economic

Rectificare sau ceva mai grav?

„Comisia Europeană nu face altceva decât să lucreze pe datele provenite de la Guvernul României, respectiv INS şi Ministerul Finanţelor”, a declarat analistul economic Aurelian Dochia, pe marginea acuzelor făcute de actualul ministru al Finanţelor, Florin Cîţu, potrivit căruia foştii guvernanţi au falsificat cifrele bugetare. El a amintit însă că la început de an, Executivul prezintă bugetul în Parlament, după care intervin, de obicei, pe durata exerciţiului financiar, câte două-trei rectificări. „Nu îmi este clar dacă la acest aspect se referă domnul Câţu, sau dacă este vorba de ceva mult mai grav”, a menţionat Dochia.

Ameninţări dure: Sesizăm organele de competenţă penală

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a lansat acuzaţii de o duritate extremă la adresa noilor guvernanţi. Fără să prezinte probe, dar cu ameninaţarea că se va adresa justiţiei. Iată cele mai grave afirmaţii.

• Economia României a fost condusă în ultimii trei ani după două bugete şi aici vă spun foarte responsabil: a fost un buget, cel prezentat în Parlament şi care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanţelor Publice, şi un al doilea buget, care avea toate informaţiile reale, un buget folosit pentru finanţarea baronilor locali şi aşa mai departe.
• Este exact metoda, şi nu am găsit altă comparaţie, metoda folosită de Al Capone de a avea două registre, un registru pentru Fisc şi unul pentru el.
• Ce facem cu acest jaf şi cum îl împărţim? Pentru că rămânem cu toţii cu întrebarea dacă cei nevinovaţi, cei care nu au participat la acest jaf, trebuie şi ei să plătească, sau plătesc doar cei care au beneficiat de pe urma acestui jaf din bani publici.
• Nu se putea face acest lucru fără complicitatea Comisiei Naţionale de Statistică şi Prognoză şi fără câteva artificii contabile care aranjau lucrurile.
• Întotdeauna Dragnea, Vâlcov, Teodorovici ştiau de la începutul anului că banii nu vor ajunge niciodată la investiţii şi erau destinaţi pentru interese de partid.
• Studiem posibilitatea sesizării organelor de competenţă penală în legătură cu constituirea unui grup infracţional organizat în domeniul financiar.
• Aveam câteva indicii prin faptul că îşi dădeau tot felul de derogări de la legea responsabilităţii fiscale. Astăzi avem indicii uitându-ne la cum au fost folosiţi banii în buget.
• Un lucru foarte grav, şi asta o spun nu doar ca ministru al Finanţelor, dar ca economist, este că în ultimii trei ani de zile au fost afectate fundamentele economiei româneşti.
• Discuţia cu reprezentanţii Comisiei Europene a arătat clar că nici ei nu ştiau adevărul. Când le-am spus cifrele şi unde cred că ajungem la sfârşitul anului dacă nu facem nimic, m-au compătimit, în primul rând, şi în al doilea rând s-au speriat.

Grecia, lovită crunt în 2004

Un scandal similar privind date false a mai izbucnit în Grecia, în anul 2004, când guvernanţii de la partidul Noua Democraţie i-au învinuit de fals în acte pe predecesorii lor. Eurostat a arătat că deficitul bugetar fusese subestimat, diferenţele fiind generate de o schimbare temporară, de către noul Executiv, a practicilor contabile. Anchetatorii contabili au găsit, în cadrul unui audit comandat de cei aflaţi la putere, că Grecia a trimis la Bruxelles distribuţii statistice ce constituie indicii de manipulare a datelor.

Ripostă fermă: să afle ce e denunţul calomnios

“Eu sunt Al Capone aşa cum domnul Cîţu e şeful FBI”, a declarat fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, acuzându-l pe succesorul său că „nu ştie să citească un buget” şi că a prezentat „trunchiat” o execuţie bugetară. „În zona de Finanţe nu există diferenţe între ce prezintă colegii mei şi ce prezint eu, întreaga echipă îşi asumă cifrele”, a mai spus fostul ministru, apoi l-a sfătuit pe Cîţu să îl roage pe colegul său de Guvern, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, să îi explice ce înseamnă un denunţ calomnios.