Suspans în jurul Reactorului 1 de la Cernavodă

Statul ezită să dea undă verde proiectului de prelungire a duratei de viaţă a reactorului 1 de la Centrala Nuclearelectrică (CNE) Cernavodă şi consideră insuficiente informaţiile oferitede conducerea Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN) SA. Specialiştii susţin că ar putea extinde numărul de ore de operare a unităţii de la 210.000 la 245.000, situaţie în care ar atinge durata maximă de viaţă pentru care a fost proiectat reactorul nuclear, respectiv 30 de ani. Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în 1996, în timp ce Unitatea 2 a fost pornită în 2007.

Ministerul Energiei, acţionarul majoritar al SNN, s-a abţinut de la aprobarea Strategiei şi Planului de acţiuni actualizate pentru Proiectul de Retehnologizare a Unităţii 1 CNE Cernavodă. Ministerul şi-a motivat abţinerea prin aceea că “informaţia pusă la dispoziţie de SNN la momentul convocării AGA precum şi la solicitarea acestuia de informaţii, este insuficientă pentru a adopta o decizie în acest sens”.

Nuclearelectrica este condusă din 2013 de Daniela Lulache. Ezitarea ministerului de a aproba un proiect atât de sensibil poate veni şi dintr-o rezervă de neîncredere asupra capacităţii manageriale a acesteia, ţinând cont de faptul că mandatul său la conducerea societăţii de stat va expira în luna august

SNN a cerut acordul ministerului pentru aplicarea unor măsuri care ar fi extins numărul de ore de operare peste cele 210.000 din proiectul iniţial al Reactorului 1. La un factor de capacitate de peste 90%, în vara anului 2023, canalele de combustibil ale Unităţii 1 ( tuburi din aliaj de zirconiu în care sunt amplasate fascilulele de combustibil nuclea – n.red) îşi ating limita de capacitate de 210.000 ore, la 26,5 ani de la punerea în funcţiune, în condiţiile în care celelalte sisteme ale centralei ar putea asigura funcţionarea în continuare până în 2026, când s-ar închide primul ciclu de viaţă al reactorului, de 30 de ani, se arată în motivaţia SNN.  

Retehnologizarea este întârziată

Cu îmbunătăţirile aduse între timp reactorului şi exemplele Canadei şi Argentinei ca argument, unde durata de viaţă a canalelor de combustibil ajunge până la 245.000 de ore, conducerea SNN consideră că şi la Cernavodă se poate forţa limita iniţială de viaţă de 30 de ani. În acest fel, societatea ar putea face rost de fonduri, din funcţionarea reactorului, ceea ce ar reduce din costurile de retehnologizare, estimate la 1,5 miliarde de euro. Prin retehnologizare, la finalul primului ciclu de viaţă 30 de ani, se obţine practic un reactor nou, care să intre într-un al doilea ciclu de viaţă, de încă 30 de ani. Problema este, se arată în motivarea SNN, că retehnologizarea care trebuia demarată în 2023 trebuia începută cu 10 ani înainte, adică încă din 2013, fapt care nu s-a întâmplat în realitate. 

Ce vrea ministerul

Datele oferite de SNN nu i-au convins însă pe cei din minister. “Acţionarul majoritar a solicitat conducerii companiei completarea strategiei/planului de acţiuni cu informaţii suplimentare privind acţiunile întreprinse până în prezent conform planului aprobat în anul 2013, situaţia condiţionărilor în începerea lucrărilor privind extinderea numărului de ore de funcţionare a Unităţii 1, realizarea instalaţiei de detritiere şi retehnologizarea Unităţii 1, cu prelungirea duratei de operare cu încă 30 de ani, rezultatele inspecţiilor preliminare realizate de SNN care au condus la oportunitatea extinderii numărului de ore de operare a Unităţii 1 şi o evaluare cel puţin preliminară a structurii organizatorice şi contractuale în care se va realiza proiectul de retehnologizare, cu impact asupra costurilor”, a cerut ministerul.

Discuţiile referitoare la prelungirea duratei de viaţă a Unităţii 1 vin în contextul dificultăţilor majore ridicate de proiectul Unităţilor 3 şi 4. Negocierile cu China General Power Corporation stagnează de ani de zile, din cauza studiilor de fezabilitate ce oferă date contradictorii. Potrivit raportărilor SNN asumate de Daniela Lulache, investiţia de 6,5 miliarde de euro ar urma să fie recuperată pe durata de viaţă a noilor reactoare, dar la un preţ al energiei mai mult decât dublul celui al pieţei.

În mod cu totul surprinzător, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la SNN a decis să nu distribuie dividende suplimentare din rezerve şi rezultatul reportat, “sumele respective fiind necesare SNN pentru realizarea investiţiilor majore, cu precădere programul de retehnologizare a Unităţii 1 CNE Cernavodă”. Decizia AGA, deci a Ministerului Energiei, încalcă astfel ordonanţa de urgenţă a propriului guvern, care cerea tuturor companiilor de stat să vireze la bugetul de stat dividende suplimentare. 

Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă se află încă de la punerea lor în funcţiune pe primele locuri în lume la fiabilitate, eficienţă şi siguranţă. Centrala Nucleară asigură circa 18% din necesarul de energie al României