Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Economiei devenea în 2004 membru al Asociaţiei Centrelor Naţionale de Productivitate, organizaţie europeană cu sediul la Bruxelles. Apartenenţa la această structură poate fi considerată o performanţă, în condiţiile în care România nu are nici acum înfiinţat un centru de productivitate. Ceea ce ar fi trebuit să devină acest centru s-a transformat la noi într-o afacere a unor grupuri de interese prin care se scurg sume mari de bani. Vorbim despre Centrul de Pregătire a Personalului din Industrie (CPPI) de la Buşteni.
La sfârşitul anilor 90, înfiinţarea
Centrului Român de Productivitate a beneficiat de suportul tehnic şi financiar al Guvernului Japoniei. El urma să fie creat pe structura Institutului de Management şi Informatică din Bucureşti, care avea ca rol în acea perioadă asigurarea cursurilor de perfecţionare a personalului din industrie, oferirea de consultanţă de specialitate şi gestionarea sistemului informatic de compensare a agenţilor economici. Următorul pas era înfiinţarea unei burse a creanţelor. Din raţiuni care au ţinut mai mult de birocraţie, la începutul anilor 2000, Guvernul de atunci decide ca acest centru, care avea să se numească Centrul de Pregătire a Personalului din Industrie (CPPI), să fie înfiinţat la Buşteni, iar institutul din Bucureşti trecea în subordinea centrului.
Se cere intervenţia Guvernului
Recent, pe adresa secretarului general al Guvernului, Sorin Chelmu, a fost trimis un memoriu în care se semnalează neregulile care se petrec la Buşteni. Trebuie spus însă că acest lucru s-a făcut de nenumărate ori de-a lungul anilor, dar nimeni nu a mişcat un deget pentru a pune ordine la Centrul de Pregătire a Personalului din Industrie, condus încă de la înfiinţarea sa de Irinel Ghiţă. Banii vin de la București „Majoritatea veniturilor centrului se obţin din activitatea de «compensare a agenţilor economici», care se desfăşoară la Bucureşti (…), şi nu din activitatea de formare. Practic, denumirea centrului şi lipsa de transparenţă maschează celelalte activităţi (organizarea de nunţi, botezuri etc.) ale centrului, înşelând percepţia publică asupra acestei instituţii publice”, se susţine în memoriu. Surse din Ministerul Economiei susţin
că la Centrul de Pregătire a Personalului din Industrie s-a creat o adevărată structură de HoReCa, iar schema de personal a centrului a devenit populată cu ospătari în loc de lectori care să ţină cursuri de perfecţionare. Aşa se face că la un moment dat din
cei 70 de angajaţi ai centrului, doar unul figura ca lector, dar nici acesta nu avea pregătirea necesară, fiind profesor de engleză în Buşteni.
În ciuda reclamaţiilor făcute de-a lungul timpului, Irinel Ghiţă a rămas intangibil. Pe lângă faptul că a deturnat cu de la sine
putere rolul centrului, el este acuzat că are un stil dictatorial şi întreţine o atmosferă de teroare. Atmosfera este întreţinută şi de echipa familială formată din contabila-şefă şi secretara directorului, care sunt cumnate, precum şi de alţi membri ai acestei familii angajaţi la centru, se precizează în documentul înaintat secretarului general al Guvernului.
La minister nu prea se ştiu multe despre centru
Deşi instituţia se află în subordinea Ministerului Economiei, acesta nu are o situaţie clară despre modul cum se cheltuiesc banii la Buşteni. „Nimeni din minister nu poate spune cât a cheltuit centrul cu construcţiile făcute acolo pentru că la minister sunt transmise date sintetice privind cheltuielile. Cum nimeni nu poate spune nici cât cheltuieşte centrul cu plata cabinetului de avocatură care îl reprezintă”, susţin surse din cadrul ministerului. De altfel, toate aceste probleme sunt ridicate şi în memoriu.
„Sume mari de bani obţinuţi din compensare au fost alocate unor firme din Buşteni şi Braşov care au executat multiple lucrări
de modernizare, construcţii etc. la sediul din Buşteni. O mare parte din bani sunt vărsaţi în contul avocatei Elena Marin din Ploieşti”, potrivit documentului, care mai solicită secretarului general al Guvernului, printre altele, să dispună şi o verificare
pentru a se afla cine din Ministerul Economiei decide de foarte mulţi ani prelungirea periodică a contractului cu biroul de avocatură, deşi ar fi mai ieftin angajarea unui jurist.
Ca la stat: timpul trece, banii curg Secretomania cu care este condus CPPI se vede şi dacă ne uităm pe site-ul instituţiei. Nimic
afişat la secţiunea buget, nimic la secţiunea achiziţii publice, nimic la secţiunea declaraţii de avere şi interese. Adică nimic peste tot. Totuşi, dacă ne uităm peste declaraţiile sale de avere şi de interese înregistrate pe 20 aprilie 2014 şi publicate pe site-ul ANI, descoperim că funcţia de director general la CPPI este una extrem de generos remunerată. În 2015, Irinel Ghiţă a încasat 42.457 lei, la care se adaugă 423 ca preşedinte al Consiliului de Administraţie. În plus, mai deţine şi 60% din acţiunile unei societăţi comerciale, fiind totodată şi preşedintele filialei PSD Buşteni.
Toate aceste lucruri au început să se întâmple după ce la şefia centrului a fost numit Irinel Ghiţă, un personaj a cărui singură performanţă în activitatea profesională a fost falimentarea societăţii Postăvaru din Azuga.
Miza acestei mutări erau banii, pentru că Institutul de Management şi Informatică câştiga foarte mult din activitatea de compensare a creanţelor. Aceştia au început să curgă în conturile CPPI, iar de acolo au fost drenaţi spre tot felul de activităţi care nu aveau legătură cu domeniul său de activitate.
