Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2015, 93% dintre plăţi încă se fac în numerar în România. Studiile arată că fiecare creştere a nivelului de plăţi electronice conduce la o creştere a nivelului fiscalizării.
“Economia subterană este estimată la 28,4% în present, în România. Media europeană este de circa 18%. In ţara noastră se consideră că nivelul este acceptabil, deşi Germania declară stare de urgenţă dacă ajunge la 17-18 procente”, explică directorul general MasterCard România, Cosmin Vladimirescu. Studiile realizate în ultimii ani au demonstrat că nivelul crescut al economiei subterane are o legătură foarte strânsă cu modalitatea de plată. “Ne-am declarat disponibiitatea de a face parteneriat cu Guvernul, pentru creşterea fiscalizării. Pe măsură ce cresc tranzacţiile electronice, scade economia subterană, iar noi am avut ideea de a lansa o campanie în paralel cu Loteria bonurilor, tot în colaborare cu ANAF, pentru a încuraja mai ales plăţile contactless. Am venit cu un set de măsuri, pentru a diminua economia subterană cu 10%, astfel încât să putem ajunge măcar la nivelul mediei europene. Nivelul plăţilor eletronice este acum de 4,4% şi ar putea ajunge la 5% până la finalul anului”, mai spune Cosmin Vladimirescu.
Lacunele legislative încurajează frauda
În acest moment, în România nu se respectă nici măcar legislaţia în vigoare, prin care toţi comercianţii sunt obligaţi să accepte plata prin card bancar, dacă au cifra de afaceri de peste 100.000 de lei. Cei care-şi permit să nu respecte legea se bazează pe lipsa măsurilor punitive clar specificate, în cazul încălcării prevederilor, la fel ca în alte cazuri în care există lacune legislative. Pe de altă parte, deşi modalitatea ed plată contactless a fost lansată în 2008 în România, abia anul trecut a-nceput să se simtă existenţa acestei oportunităţi.
Anul acesta, ANAF a anunţat că s-a reuşit dublarea numărului de case de marcat fiscalizate, ceea ce arată că lacunele legislative au permis comercializarea şi utilizarea unor aparate care emit bonuri fictive. MasterCard a propus introducerea conectării online a caselor de marcat, iar în acest moment se caută soluţii tehnice pentru implementarea unui astfel de sistem.
Succes contactless
Plata cu un card contactless poate reduce foarte mult timpul dedicat cumpărăturilor în magazine, dar se poate folosi şi pentru plăţi mult mai rapide şi facile la transportul în comun sau la spectacole. Problemele apar din cauza comercianţilor care nu oferă condiţiile tehnice pentru această modalitate de plată sau chiar din cauza băncilor care întârzie sau omit să le comunice clienţilor că pot avea un card contactless.
Unul dintre cele mai reuşite evenimente care a folosit exclusiv sistemul de plată contactless în acest an este Festivalul Electric Castle, unde cozile la ghişeele pentru jetoane şi alte cozi de obicei foarte mari la băuturi şi alimente au fost foarte mult reduse prin folosirea exclusivă a unor carduri contactless. “Am investit într-un sistem prin care oamenii au posibilitatea să-şi pună banii pe un card contactless, pentru a face plăţile foarte repede. Această modalitate de plată asigură transparenţă şi fiscalizare totală”, explică Mihai Păun, director general al festivalului.
Şi reţelele de magazine au implementat acest sistem de plată pentru a reduce cozile la casă, dar au constatat că vânzările şi încasările cresc, tocmai pentru că timpul înseamnă bani. “20% dintre tranzacţiile Mega Image se fac prin card bancar. Dacă procentul s-ar inversa, am deveni o companie şi mai profitabilă. Tot anul acesta, 25% dintre plăţile prin card au fost contactless”, explică Adrian Nicolaescu, director de marketing Mega Image, reţea cu o cifră de afaceri de 650 milioane de euro în 2015.
Pericole şi soluţii
Cele mai multe întrebări pe care şi le pun românii în legătură cu plăţile online sau cu un card bancar, mai ales cu unul contactless, sunt legate de posibilitatea de furt din cont sau de pe card. Statisticile arată că România are cele mai puţine astfel de incidente, dar şi cel mai mare număr de hackeri şi de colaborări ale hoţilor cu funcţionari ai unor bănci sau casieri ai unor magazine.
Există şi măsuri de protecţie care se pot lua, pentru a evita furtul. Prima ar fi asigurarea unui plafon până la care să se poată face cheltuieli, astfel încât suma care ar putea fi furată să fie, practice, echivalentul unei sume pe care o persoană o poate avea în portofelul fizic, din care, de asemenea, se pot fura banii. O altă măsură este aceea de a depune banii în mai multe conturi diferite şi limitarea sau blocarea accesului la sume de pe card. Se mai pot face plăţi cu un card de credit, alimentat periodic din propriul cont, iar această variantă are şi multe avantaje în bonusuri pe care unele companii le oferă, precum puncte de călătorie cu avionul, care se acumulează la fiecare plată efectuată.
