x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Investitii Unde mai sapă excavatoarele în România

Unde mai sapă excavatoarele în România

de Alina Botezatu    |    17 Aug 2015   •   17:39
Unde mai sapă excavatoarele în România
Sursa foto: ELENA STANCIU / AGERPRES FOTO

Piaţa construcţiilor este în continuare în convalescenţă, în ciuda aşteptărilor optimiste de la începutul acestui an, apreciază specialiştii din domeniu. Valoarea acesteia este estimată la aproape 9 miliarde de euro, adică 6-7% din Produsul Intern Brut (PIB), nivel similar cu cel din 2014. În anii 2007-2008, când şantierele duduiau, construcţiile contribuiau cu 10-11% la formarea PIB.

Anul investiţiilor private, dar de dimensiuni medii, aşa poate fi catalogat 2015. Mega Mall, centrul comercial din estulul Bucureştiului, a fost cea mai mare construcţie finalizată în prima jumătate a anului, cu o valoare de 165 de milioane de euro. În partea a doua va fi gata fabrica realizată de Star Transmission (din grupul Daimler), o investiţie de 300 de milioane de euro. Nu la fel de harnice au fost şi autorităţile, care au inaugurat doar 10,6 kilometri de autostradă, tronsonul Pecica-Arad. Cu proiecte de astfel de dimensiuni, construcţiile sunt departe de nivelul din anii de boom imobiliar.

O scădere de 6,4 miliarde de euro

Piaţa construcţiilor a fost anul trecut de 8,9 miliarde de euro, cu 6,4 miliarde de euro mai puţin decât în 2008, ceea ce reprezintă o scădere de circa 42%, arată datele de la Statistică. Reducerea marchează o evoluţie puternic negativă a acestui sector, în condiţiile în care anul trecut PIB-ul a depăşit, pentru prima dată în ultimii cinci ani, nivelul atins în 2008. Tendinţa negativă va continua, deoarece nivelul pieţei construcţiilor va fi în acest an acelaşi ca anul trecut, de 6-7% din PIB, adică cel mult nouă miliarde de euro, susţine Laurenţiu Plosceanu, preşedinele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

„M-aş bucura să discutăm de o creştere coagulată la nivelul acestui an, după ce avem şi rezultatele trimestrului trei, dar nu ne hazardăm să credem că va fi o creştere aşa cum se prognoza la începutul anului. Sunt multe necunoscute. Nu ştim ce va fi cu Grecia şi efectele care se vor propaga în spaţiul românesc, în zona de finanţare”, a detaliat Plosceanu.

Toate şantierele mari de infrastructură sunt în Transilvania şi Banat, deşi în ultimii cinci ani, în aceste zone, au fost investiţi în autostrăzi şi drumuri naţionale aproximativ 3,6 miliarde de euro, de 2,5 ori mai mult faţă de restul ţării.



"Piaţa construcţiilor este în prezent undeva la 6-7% din PIB, în condiţiile în care ar putea contribui cu 9-10% în PIB, fiind depar¬te de potenţial, ceea ce este o mare pierdere de competitivitate pentru companiile din domeniu" - Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO

Patru construcţii private în top

Cele mai mari zece şantiere locale înseamnă proiecte de 2,19 miliarde de euro, din care peste două treimi sunt lucrări publice. Mai exact, doar patru proiecte private mari se construiau în România, la jumătatea acestui an, adunând investiţii de 680 de milioane de euro.

Investiții mai mari în Ardeal

Dintre acestea, cel mai mare este fabrica de montaj cutii de viteză pe care producătorul Star Transmission, parte a grupului Daimler, o va finaliza, în acest an, la Sebeş. De această localitate se leagă şi cel mai mare şantier din ţară (443,2 milioane de euro), autostrada Sebeş-Turda, denumită şi A10, sau Mureş-Arieş, care va lega Autostrăzile A1 cu A3. Acest tronson va fi gata anul viitor, când Star Transmission va începe exportul de cutii de viteză.

Infrastructura atrage bani

Alături de A10, alte patru tronsoane rutiere se află în Top 10 şantiere, cele cinci cumulând investiţii de 1,29 de miliarde de euro. „Este firesc ca cele mai mari proiecte să fie de infrastructură şi este bine că în acest top se găsesc şi investiţii private, fiind un mix de bani publici şi europeni”, a precizat Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO. În plus, investiţiile per proiect variază între 94,7 şi 443,2 milioane de euro, valorile fiind medii spre mici pentru un astfel de top.

×