Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Coaliţia ONG pentru drepturile tinerilor NEET atrage atenţia asupra numărului crescând de tineri care nu studiază, nu muncesc, şi nu urmează stagii de pregătire profesională. Pe scurt, NEET. Tinerii care abandonează şcoala sunt deseori constrânşi de motive strict financiare. Nu lipsesc doar banii pentru cărţi, rechizite şi haine. Chiar şi “costul abonamentului de autobuz pe care şcoala îl decontează mai puţin de jumătate” poate fi un obstacol în calea continuării studiilor. Raportul Coaliţiei ONG a concluzionat că programele educaţionale oferite de stat de tip “A doua şansă” nu funcţionează cu adevărat. “Mici detalii logistice” pot frâna reintegrarea în şcoală.
“Cursurile serale nu pot fi urmate pentru că se termină prea târziu în condiţiile în care transportul public nu funcţionează până la aceea oră”, arată cercetarea.În absenţa serviciilor sociale, alţi tineri sunt opriţi acasă pur-şi-simplu pentru a îngriji rudele. “Ca dirigintă, am avut elevi care proveneau din familii monoparentale şi care erau ţinuţi acasă pentru a avea grijă de fraţii mai mici sau de vârstnici”, spune o profesoară de la Colegiul Tehnic Dumitru Moţoc din Bucureşti.
Ce-şi doresc tinerii care nu sunt înscrişi nicăieri?
Unii dintre tinerii NEET fac voluntariat pe termen nedeterminat, alţii lucrează acasă ori sunt angajaţi neoficial. “Piaţa neagră devine un atractor pentru tineri şi este o cutumă în anumite comunităţi”, arată raportul Coaliţiei ONG. În mediul rural ziua de muncă la negru se plăteşte 50 lei. Tinerii cu dizabilităţi stau acasă. Conform cercetării, atelierele protejate pentru persoanele cu dizabilităţi sunt considerate nefuncţionale.
Majoritatea nu au încredere în România. 77% dintre tinerii NEET consideră că “furtul a devenit ceva obişnuit, natural”, iar 68% sunt convinşi că “oamenii nu au respect faţă de lege”. Majoritatea ar părăsi definitiv România, dacă li s-ar oferi şansa. Ţările cele mai dorite sunt Anglia, Germania, Italia, Spania, Danemarca şi Norvegia. În mod surprinzător, deşi aproape jumătate dintre tinerii NEET care au participat la sondaj se află sub pragul de viaţă decent, ei pun pe ultimul loc nevoile materiale. Tinerii au declarat că nevoia lor cea mai importantă este aceea de a primi afecţiune “din partea familiei, prietenilor, vecinilor, a celorlalţi oameni”. Lipsa de empatie a funcţionarilor publici îi descurajează pe mulţi să ceară sprijinul statului.
Trei ministere, o singură dilemă
Majoritatea liderilor ONG-urilor recunosc că nu reuşesc să-i scoată complet pe tinerii NEET din starea de dificultate.Nici statul nu se descurcă mai bine. Trei ministere îşi “împart” inegal responsabilitatea pentru tinerii NEET. Unul este Ministerul Educaţiei, ale cărui programe de sprijinire a tinerilor la risc nu reuşesc deocamdată să combată rata alarmantă a abandonului şcolar (România ocupă locul 26 din 28 la abandon şcolar timpuriu în UE).
Al doilea este Ministerul Tineretului şi Sportului, minister care, în pofida numelui, nu are prea multe atribuţii în domeniul tinerilor vulnerabili.”Ministerul Tineretului sprijină dezvoltarea voluntariatului. E un început”, a explicat Andrei Popescu, secretar de stat pentru tineret. Al treilea este Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale la nivelul căruia se concentrează cele mai multe fonduri. Programul „Garanţia pentru Tineret”, implementat de Ministerul Muncii cu sprijin financiar de la Comisia Europeană ar asigura tuturor tinerilor neangajaţi sub 25 de ani o ofertă de job, un stagiu sau o ofertă de formare profesională în maximum 4 luni de la înregistrarea la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. În practică, 86% dintre tinerii NEET nici nu au auzit de program.
Autorităţile cred că responsabilitatea le aparţine în primul rând tinerilor. “Nu simt iniţiativă din partea tinerilor. Par că nu vor să se implice. Nu ştiu de ce se tem de instituţiile publice. Noi totdeauna am fost deschişi şi vrem să le rezolvăm problemele”, spune Tania Grigore, Director Politici de Ocupare din Ministerul Muncii.
Tinerii NEET: nu se ştie exact câţi sunt, dar sunt tot mai mulţi
România este pe ultimele locuri din UE în privinţa măsurilor de combatere a şomajului tinerilor (locul 20 din 28). România are cei mai mulţi şomeri tineri de lungă durată din Uniunea Europeană (40%) şi procentul cel mai mare de tineri NEET fără niciun fel de experienţă profesională (70% faţă de media europeană de 52%). Iată mai jos cifrele relevante în legătură cu tinerii NEET din România:
17% dintre tinerii între 15-24 ani faţă de 12,5% media europeană;
24,6% dintre tinerii între 25-29 ani faţă de 17,6% în România în 2007;
78.500 de tineri înregistraţi la Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă;
440.000 conform estimărilor Institutului Naţional de Statistică.
