“Astăzi e ziua ta...”: Radu Dinulescu

“Tatăl meu a fost regizor la Brăila. Primii paşi i-am învă­ţat pe scena Teatrului din Brăila. Am jucat primul spectacol la vîrsta de cinci ani, ală­turi de Catrinel Dumitrescu, tot pe scena de la Brăila

“Astăzi, chiar de ziua mea, sînt la Sighişoara, unde are loc premiera filmului «Cocoşul decapitat», în regia lui Radu Gabrea. Am şi eu un mic rol, dar important în economia filmului. Am debutat ca actor de film în România. De asemenea, sînt în tra­tative cu Universitatea din Avig­non şi cu Teatrul 44. Vom prelua un spa­ţiu în cadrul Universităţii, unde se va înfiinţa Teatrul Europei de Est. Acest teatru va funcţiona în­ce­pînd cu anul acesta, din timpul festi­va­lului. Un teatru pentru studenţii din Avig­non, în primul rînd, şi în timpul festivalului un teatru care să reprezinte producţiile teatrului de est, în limba franceză. Se pare că directorul artistic al acestui teatru voi fi înce­pînd cu 1 sau 15 iunie. Am fost che­mat de către Universitatea din Avignon datorită premiului pe care l-am luat anul trecut cu spectacolul «Himnus». Toate acestea sînt posibile cu spriji­nul Universităţii şi a Casei Muni­ci­pale de Cultură din Arad.

Lucrez la un proiect de film. Am cîştigat anul trecut scenariul la CNC cu «Cernozaurii», un proiect de lungmetraj în 3D. Dan Burlac, producă­torul lui Cristian Mungiu, a preluat acest proiect care va fi prezentat la Festivalul de la Cannes. Probabil că undeva în luna iulie va exista echipa completă şi se va trece la producţia normală a filmului. Pentru proiectul «Cernozaurii» mă felicit cel mai tare şi probabil că el mă va duce cel mai sus... De asemenea, mă bucur de faptul că am schimbat, geografic vorbind, aria de lucru. Am emigrat în Israel, de acolo am venit în România, din România am plecat în Franţa. Am stat doi ani în Germania, m-am întors în România, acum o să lucrez din nou în Franţa. Este foarte posibil să plec în SUA pentru filmul «Cernozaurii». Această schimbare de lati­tudine şi longitudine din punct de vedere cultural mi-a dat dimensiuni noi şi un alt mod de a gîndi care în­cepe să fie foarte modern şi în Ro­mânia. Lucrez de ani de zile pe proiecte, le schimb din 3 în 3 luni sau din 4 în 4 luni şi niciodată nu mi-e teamă că nu va mai veni altul. Niciodată nu mi-a fost teamă că după un proiect finalizat nu va mai veni ni­mic. Asta e foarte important.

Vreau să transmit un apel către actorii români şi mai ales către trupele independente. În curînd voi în­cepe o activitate de depistare a spectacolelor de limba franceză. Actorii trebuie să aibă curaj să se exprime în altă limbă. Eu sunt un mare francofon şi francofil şi promit să văd şi să selecţionez spectacole pentru spaţiul francofon şi pentru teatrul esteuropean.”