x close

Capul de Bour

0
Autor: Tudor Cires 15 Iul 2013 - 09:57
 Capul de Bour


Pe 15 iulie, se marchează, tradiţional, apariţia primei mărci poştale din România. Ea a fost pusă în circulaţie acum 158 de ani, în principatul Moldova. Timbrul era imprimat cu un cap de bour şi reprezenta vechea stemă a provinciei istorice româneşti. După dispariţia timpurie a acestui animal, capul de bour a fost înlocuit, treptat, prin capul de zimbru, la rândul lui dispărut, prin secolul al XVIII-lea. 
În heraldica secolului al XIX-lea, denumirea “cap de bour” putea părea bizară, dearece majoritatea mărcilor poştale ilustrau, atunci, drapelele naţionale ale unor ţări. Dar, să nu uităm că, la acea dată, România nu era, încă, stat unitar! Istoricii consideră că moldovenii au ales aceste însemne - capul de bour, goarna poştală, steaua în cinci colţuri, legenda "porto scrisoriî" scrisă cu litere chirilice - ca un gest de frondă politică împotriva suveranităţii otomane, care nu agrea, în Ţările Române, niciun fel de autonomie. Acest gest de răzvrătire care a creat o istorie plină de mister în jurul capului de bour, numărul limitat de exemplare, modul unic de imprimare a timbrului, au făcut ca, în timp, "Capul de bour" să fie unul din cele mai vânate trofee filatelice din lume.
Prima emisiune a fost tipărită cu patru valori: 27 de parale, 54 de parale, 81 de parale şi 108 parale. Din cauza schimbării tarifelor poştale, circulaţia acestei serii a fost întreruptă după o sută de zile. Imediat după ce a fost retrasă, Poşta a scos a doua emisiune "Cap de bour". Forma rotundă a mărcilor poştale a fost înlocuită cu un dreptunghi uşor rotunjit, iar alfabetul latin a luat locul celui chirilic. A doua emisiune a cuprins timbre având trei valori distincte: 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale. Între cele două ediţii, a apărut şi primul colecţionar român de timbre, Dimitrie Butculescu, cel care, în 1891, a fondat Societatea Filatelică Română şi care a făcut ca astăzi, să mai avem aproximativ 50 de timbre cap de bour, în România şi alte 750, în lume. Un asemenea timbru depăşeşte, la licitaţie, 100.000 euro, fiind considerat al cincilea timbru, ca valoare mondială. Un ziar intitulat ‘Zimbrulu şi Vulturulî’ având lipite pe prima pagină opt asemenea mărci poşale a fost vândut, în 1969, cu trei milioane de euro, devenind cel mai scump ziar din lume.
La fel de celebre sunt şi falsele capete de bour. Este arhicunoscut cazul bucureşteanului Moroiu, care după 30 de ani de la apariţa primei emisiuni Cap de Bour, a făcut o aşa mare pasiune pentru aceste timbre încât a falsificat toate valorile primei emisiuni. În scurt timp, până şi falsurile au ajuns piese de colecţie.
La machetare, Capul de Bour a fost ales datorita simbolisticii sale legate de întemeierea Moldovei de către voievodul Dragoş. Dragoş-Vodă aflându-se la vânătoare pe malul unei ape, s-a intâlnit cu cu un bour imens cu care s-a luptat şi l-a omoarât. În urma luptei, căţeaua voievodului, Molda, moare, voievodul botezând acel râu Moldova, la fel şi ţinutul pe care l-a luat în stăpânire.
In lume, exista 750 de exemplare de "Cap de bour" din prima emisiune, dintre care 50 se află în România. In general, prima ţară care a emis vreodată un timbru este Marea Britanie; timbrul se numeste "Penny Black" şi a fost tipărit în 1840, având pe el portretul reginei Victoria. Au mai emis timbre poştale Brazilia, în 1843, Grecia în 1861, Turcia în 1863, Serbia în 1866 şi Bulgaria în 1879.
Dincolo de apariţia sa pe mărcile poştale moldoveneşti, simbolismul capului de bour are o circulaţie mult mai largă. La Vidin, în sudul Dunării, am descoperit zilele acestea, într-un lapidariu din zona centrală a orşsului, mai multe asemenea simboluri din sec IV d.H. dăltuite pe stellae sau pe sarcofage, semnificând, se pare, înaltul rang al demnitarilor romani.
 
Citeşte mai multe despre:   calendar,   timbre

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 5743
Serviciul de email marketing furnizat de