x close

Bardul de la Mirceşti, un revoluţionar optimist

0
Autor: Clara Margineanu 28 Apr 2011 - 20:02
Bardul de la Mirceşti, un revoluţionar optimist
Vezi galeria foto


Vasile Alecsandri este scriitorul care s-a bucurat în timpul vieţii de admiraţie, recunoaştere şi popularitate neegalate până atunci. Succesul operei sale era incontestabil, a fost tradus în mai multe limbi, i-au fost jucate piesele, a fost membru al So­cietăţii Academice Române, membru onorific al Societăţii, "Junimea", a primit distincţii şi onoruri, a fost adulat şi aplaudat. În 1870, însuşi Eminescu i-a omagiat activitatea, închinându-i versuri memorabile în "Epigonii": "Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,/ Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,/ Ce cu basmul povesteşte, veselul Alecsandri". După ce i-a fost decernat marele premiu al latinităţii la Montpellier, (distincţie care l-a făcut să devină eroul naţiunii) în 1878, autorităţile au hotărât ca o stradă din Iaşi să-i poarte numele. Era, într-adevăr, o recunoaştere fără precedent, fiind primul premiu internaţional din istoria literaturii române. Alecsandri a devenit bardul de la Mirceşti. Premierea poetului din Carpaţi la Montpellier, pentru "Cântecul gintei latine", însemna recu­noaşterea europeană a valorii spirituale româ­neşti. "Ginta latină e re­gină/ Într-ale lumii ginte mari;/ Ea poartă-n frunte-o stea divină,/ Lucrând prin timpii seculari (...)".

Alecsandri trăieşte cu luciditate intensitatea destinului său, mărturisind: "Domnilor, a fi poet este favoarea soartei; însă a fi poet aclamat, îm­brăţişat în gradul ce mi-a fost dat mie, a fi poet care în cursul vieţii sale să fie încoronat, aceasta este o favoare din cele mai rari pe lume. (...) Orice ar fi, mă simt onorat de a fi poetul iubit al ţării mele." Într-un discurs rostit la Academie în 1881, Alexandru Odobescu îl consideră pe Alecsandri cel mai mare poet al românilor. Macedonski reacţionează nervos, minimalizându-l pe bardul de la Mirceşti şi acuzându-l de tiranie literară. Alecsandri a rămas scriitorul cel mai venerat în epocă până spre 1880, când s-a impus Eminescu. S-a spus atunci că Alecsandri este eclipsat, iar domnia sa a replicat în versuri: "E unul care cântă mai dulce decât mine?/ Cu-atât mai bine ţării şi lui cu-atât mai bine." Cu o rară şi nobilă forţă morală şi sufletească, Alecsandri recunoştea că în literatură nimeni nu poate lua locul nimănui, şi mai presus de atât, gândea supremaţia valorii deasupra desti­nului individual.

În calitatea sa de ministru al Afa­cerilor Străine a făcut cunoscută dorinţa unionistă a românilor, pe lângă suveranii marilor puteri europene ale vremii. Persuasiunii şi carismei diplomatului Alecsandri s-a datorat recu­noaşterea Unirii Principatelor. I se datorează, de asemenea, în­demnul la unitate "Hora Ardealului" devenită "Hora Unirii" care emoţionează, revitalizează, cucereşte întreaga suflare. Se cânta pe străzi, în cafenele, în locuri publice şi, spun cronicile timpului, boieri, negustori, oameni din popor se prindeau în horă acolo unde se auzea: "Hai să dăm mână cu mână/ cei cu inima română!". Implicat în mişcările de la 1848, Alecsandri a fost, cum îl numea G. Călinescu, "un revo­luţionar optimist". Înflă­că­ra­rea sa a rodit şi în literatură, şi în politică. În ambele ipostaze ale eului său, de scriitor şi de om politic, Alecsandri a fost un revoluţionar. Splendid îl caracterizează Mircea Ghiţulescu: ,,...omul drept şi loial care era Alecsandri, dar şi omul de lume cu lustrul misiunilor diplomatice şi al ambasadelor europene, şi-a găsit totdeauna echilibrul în propria stabilitate, dar şi în practica îndelungată a bunelor maniere." ("Alecsandri şi dublul său", Editura ,,Albatros", 1980)

În 1840, Vasile Alecsandri a preluat, alături de Costache Negri, conducerea Teatrului din Iaşi. Piesele sale au constituit temelia pe care s-a construit dramaturgia românească. Premiera spectacolului "Iorgu de la Sadagura" a fost primul succes de public răsunător, al unui autor dramatic român. Piesa este un pamflet dramatizat, în care autorul caricaturizează excesul de neologisme, denunţându-l ca pe o formă a snobismului şi spoielii de cultură. Confruntă tendinţele limbajului vremii, apărând limba firească, limpede, autentică, autohtonă. De altfel, multe pagini din comediile lui Alecsandri satirizează excesul poliglot pe care îl înfăţişează a fi obositor, forţat, hilar şi chiar xenofob. Alecsandri i-a purtat o mare preţuire şi prietenie celui care a fost un multilateral om de teatru, Matei Millo, pentru care a scris seria "Chiriţelor". Primul personaj dramatic construit ca tipologie distinctă, memorabilă, originală, în toate ipostazele sale este Chiriţa, cea interpretată pentru prima dată, în travesti, de Matei Millo. Chiriţa, personaj de mare popularitate în teatrul autohton de la jumătate secolului al XIX-lea, a avut, în timp, o carieră glorioasă. Publicul o ştia în Iaşi, în provincie, în voiaj sau în balon, dar madama era peste tot. Chiriţa este întruchiparea satirică a parvenitei. Aşa ignorantă, preţioasă şi ridicolă (uneori până la sublim), nu precupeţeşte nici un efort în încercarea de a-şi depăşi condiţia. Îşi însuşeşte practici precum ora fixă a mesei, scrisoarea adusă pe tavă, bolul cu apă caldă etc., nereuşind să înţeleagă că formele de manifestare exterioară nu induc şi nu înseamnă civilizaţie autentică. Este dintre cei al căror potenţial se opreşte la "a părea", nu la "a fi".

Alecsandri care îi cunoştea personajului trecutul şi îi trăia prezentul, i-a imaginat şi viitorul, scriindu-i lui Millo în 1874: "Tipul Chiriţei va rămâne în repertoriul nostru şi va fi exploatat cu succes, căci este o baie nesecată. Aşa, de exemplu, ce-ar plăti o Chiriţă care s-ar întoarce de la Cameră? O Chiriţă politică? O Chiriţă gheşeftară? Toate acestea, bine tratate, ar avea succesuri (sic!) sigure."

Alecsandri a călătorit foarte mult, de-a lungul Europei, revenind constant la Mirceşti, acolo unde îşi avea conacul, proprietatea, identitatea. A fost prima persoană cunoscută, care a dezrobit ţiganii de pe moşia sa. A fost primul care a cules din folclor "Mioriţa", a fost primul scriitor care a cunoscut succesul de public. A îmbărbătat neamul românesc, ca nimeni altul. Pesemne că tare bucuros ar fi să ştie că n-a fost uitat.
Citeşte mai multe despre:   vasile alecsandri,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 9549


Mai multe titluri din categorie

PREMIERE cinematografice 27-29 mai

PREMIERE cinematografice 27-29 mai
Alice Through the Looking Glass Îi vom revedea pe Mia Wasikowska în rolul lui Alice, Johhny Depp în rolul Pălărierului Nebun, în vreme ce Helena Bonham Carter şi Anne Hathaway se vor...

Tribut pentru trupe celebre, în week-end

Tribut pentru trupe celebre, în week-end
Festivalul HeyDay, care are loc în perioada 27 – 29 mai, în Parcul Izvor din Bucureşti, va aduce în faţa spectatorilor unele dintre cele mai cunoscute „tribute acts”. Artişti care i...

Radu Beligan se reface la kinetoterapie

Radu Beligan se reface la kinetoterapie
Marele actor şi-a întrerupt stagiunea din această primăvară din cauza problemelor de sănătate, iar acum starea lui s-a ameliorat. Surse din preajma lui Radu Beligan au dezvăluit, pentru „ring”,...

Solistul unei importante trupe rock are CANCER cerebral terminal. Va participa la un ultim turneu

Solistul unei importante trupe rock are CANCER cerebral terminal. Va participa la un ultim turneu
Gord Downie, solistul trupei de rock The Tragically Hip, una dintre cele mai influente din ţară din ultimii ani, suferă de cancer cerebral terminal. The Tragically Hip a informat pe site-ul său că boala lui...

Jurații aduc gustul propriei copilării la „Chefi la cuțite”

Jurații aduc gustul propriei copilării la „Chefi la cuțite”
Seara de luni la „Chefi la cuțite” are gust de copilărie. Asta pentru că chefii primesc misiunea de a se confrunta în farfurii în care să așeze cu multă măiestrie gustul propriei...

O figură celebră a cinematografiei a murit. Roluri memorabile în filme cu priză la români

O figură celebră a cinematografiei a murit. Roluri memorabile în filme cu priză la români
Burt Kwouk, devenit celebru pentru rolul de servitor al inspectorului Clouseau din seria de filme Pantera roz, a murit la vârsta de 85 de ani, informează BBC. Burt Kwouk a apărut în rolul lui Cato...

ZU TV, lider absolut de audienţă pe nişa televiziunilor de muzică 

ZU TV, lider absolut de audienţă pe nişa televiziunilor de muzică 
Galerie Foto Sâmbătă, pe 21 mai, Zu TV a transmis integral, în direct,  concertul “Forţă Zu”, care, în acest an a avut loc în Capitală. Peste o sută de mii de oameni au fost prezenţi &i...

Mungiu promovează filmul de autor la Cannes

Mungiu promovează filmul de autor la Cannes
Cristian Mungiu a obţinut premiul pentru regie cu filmul "Bacalaureat", în competiţia principală de la Cannes, împărţind distincţia cu francezul Olivier Assayas, autor al peliculei...

Observator lansează campania RoMândria

Observator lansează campania RoMândria
Avem o Românie frumoasă, profundă, autentică, iar cei care au început să se reîndrăgostească de ea, să iubească tot ce este cu adevărat autentic sunt tot mai mulți. Din 23 mai, Observator...

Guvernul îl felicită pe Cristian Mungiu pentru premiul câștigat la Cannes

Guvernul îl felicită pe Cristian Mungiu pentru premiul câștigat la Cannes
Guvernul României ține să-l felicite pe Cristian Mungiu pentru premiul obținut la Festivalul de film de la Cannes. "Felicitări lui Cristian Mungiu pentru câștigarea premiului pentru regie la cea...

FOTO. Concertul Forza Zu, in imagini

FOTO. Concertul Forza Zu, in imagini
Galerie Foto Forza ZU a fost, și anul acesta, despre emoție la superlativ. O sută de mii de inimi au simțit la fel, sâmbătă seara, în Piața Constituției. Muzica are puterea de a uni generații și chiar asta s-a...

CANNES 2016 Marele Premiu, acordat filmului "Juste la fin du monde" de Xavier Dolan

CANNES 2016 Marele Premiu, acordat filmului "Juste la fin du monde" de Xavier Dolan
Marele Premiu al Festivalului de la Cannes i-a fost acordat duminică filmului "Juste la fin du monde" al cineastului canadian de 27 de ani Xavier Dolan, avându-i în distribuţie pe Gaspard Ulliel,...

CANNES 2016 Premiul pentru regie, acordat ex-aequo regizorilor Cristian Mungiu şi francez Olivier Assayas

CANNES 2016 Premiul pentru regie, acordat ex-aequo regizorilor Cristian Mungiu şi francez Olivier Assayas
Regizorul român Cristian Mungiu şi francezul Olivier Assayas au câştigat, ex-aequo, premiul pentru regie la Festivalul de film de la Cannes 2016, în cadrul ceremoniei desfăşurate duminică seara pe...

Noi detalii referitoare la moarte lui Prince ies la iveală

Noi detalii referitoare la moarte lui Prince ies la iveală
Cântăreţul american Prince părea să fi fost mort de peste şase ore atunci când a fost descoperit într-un lift din reşedinţa sa din Paisley Park, la 21 aprilie, a relatat revista Star Tribune,...

CANNES 2016 - ''Câini'' de Bogdan Mirică, desemnat de Federaţia Internaţională a Criticilor de Film cea mai bună peliculă la secțiunea ''Un certain regard''

CANNES 2016 - ''Câini'' de Bogdan Mirică, desemnat de  Federaţia Internaţională a Criticilor de Film cea mai bună peliculă la secțiunea ''Un certain regard''
Filmul ''Câini'' al regizorului român Bogdan Mirică a fost desemnat sâmbătă de Federaţia Internaţională a Criticilor de Film (FIPRESCI) drept cea mai bună peliculă la secţiunea...