x close

Bardul de la Mirceşti, un revoluţionar optimist

0
Autor: Clara Margineanu 28 Apr 2011 - 20:02
Bardul de la Mirceşti, un revoluţionar optimist
Vezi galeria foto


Vasile Alecsandri este scriitorul care s-a bucurat în timpul vieţii de admiraţie, recunoaştere şi popularitate neegalate până atunci. Succesul operei sale era incontestabil, a fost tradus în mai multe limbi, i-au fost jucate piesele, a fost membru al So­cietăţii Academice Române, membru onorific al Societăţii, "Junimea", a primit distincţii şi onoruri, a fost adulat şi aplaudat. În 1870, însuşi Eminescu i-a omagiat activitatea, închinându-i versuri memorabile în "Epigonii": "Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,/ Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,/ Ce cu basmul povesteşte, veselul Alecsandri". După ce i-a fost decernat marele premiu al latinităţii la Montpellier, (distincţie care l-a făcut să devină eroul naţiunii) în 1878, autorităţile au hotărât ca o stradă din Iaşi să-i poarte numele. Era, într-adevăr, o recunoaştere fără precedent, fiind primul premiu internaţional din istoria literaturii române. Alecsandri a devenit bardul de la Mirceşti. Premierea poetului din Carpaţi la Montpellier, pentru "Cântecul gintei latine", însemna recu­noaşterea europeană a valorii spirituale româ­neşti. "Ginta latină e re­gină/ Într-ale lumii ginte mari;/ Ea poartă-n frunte-o stea divină,/ Lucrând prin timpii seculari (...)".

Alecsandri trăieşte cu luciditate intensitatea destinului său, mărturisind: "Domnilor, a fi poet este favoarea soartei; însă a fi poet aclamat, îm­brăţişat în gradul ce mi-a fost dat mie, a fi poet care în cursul vieţii sale să fie încoronat, aceasta este o favoare din cele mai rari pe lume. (...) Orice ar fi, mă simt onorat de a fi poetul iubit al ţării mele." Într-un discurs rostit la Academie în 1881, Alexandru Odobescu îl consideră pe Alecsandri cel mai mare poet al românilor. Macedonski reacţionează nervos, minimalizându-l pe bardul de la Mirceşti şi acuzându-l de tiranie literară. Alecsandri a rămas scriitorul cel mai venerat în epocă până spre 1880, când s-a impus Eminescu. S-a spus atunci că Alecsandri este eclipsat, iar domnia sa a replicat în versuri: "E unul care cântă mai dulce decât mine?/ Cu-atât mai bine ţării şi lui cu-atât mai bine." Cu o rară şi nobilă forţă morală şi sufletească, Alecsandri recunoştea că în literatură nimeni nu poate lua locul nimănui, şi mai presus de atât, gândea supremaţia valorii deasupra desti­nului individual.

În calitatea sa de ministru al Afa­cerilor Străine a făcut cunoscută dorinţa unionistă a românilor, pe lângă suveranii marilor puteri europene ale vremii. Persuasiunii şi carismei diplomatului Alecsandri s-a datorat recu­noaşterea Unirii Principatelor. I se datorează, de asemenea, în­demnul la unitate "Hora Ardealului" devenită "Hora Unirii" care emoţionează, revitalizează, cucereşte întreaga suflare. Se cânta pe străzi, în cafenele, în locuri publice şi, spun cronicile timpului, boieri, negustori, oameni din popor se prindeau în horă acolo unde se auzea: "Hai să dăm mână cu mână/ cei cu inima română!". Implicat în mişcările de la 1848, Alecsandri a fost, cum îl numea G. Călinescu, "un revo­luţionar optimist". Înflă­că­ra­rea sa a rodit şi în literatură, şi în politică. În ambele ipostaze ale eului său, de scriitor şi de om politic, Alecsandri a fost un revoluţionar. Splendid îl caracterizează Mircea Ghiţulescu: ,,...omul drept şi loial care era Alecsandri, dar şi omul de lume cu lustrul misiunilor diplomatice şi al ambasadelor europene, şi-a găsit totdeauna echilibrul în propria stabilitate, dar şi în practica îndelungată a bunelor maniere." ("Alecsandri şi dublul său", Editura ,,Albatros", 1980)

În 1840, Vasile Alecsandri a preluat, alături de Costache Negri, conducerea Teatrului din Iaşi. Piesele sale au constituit temelia pe care s-a construit dramaturgia românească. Premiera spectacolului "Iorgu de la Sadagura" a fost primul succes de public răsunător, al unui autor dramatic român. Piesa este un pamflet dramatizat, în care autorul caricaturizează excesul de neologisme, denunţându-l ca pe o formă a snobismului şi spoielii de cultură. Confruntă tendinţele limbajului vremii, apărând limba firească, limpede, autentică, autohtonă. De altfel, multe pagini din comediile lui Alecsandri satirizează excesul poliglot pe care îl înfăţişează a fi obositor, forţat, hilar şi chiar xenofob. Alecsandri i-a purtat o mare preţuire şi prietenie celui care a fost un multilateral om de teatru, Matei Millo, pentru care a scris seria "Chiriţelor". Primul personaj dramatic construit ca tipologie distinctă, memorabilă, originală, în toate ipostazele sale este Chiriţa, cea interpretată pentru prima dată, în travesti, de Matei Millo. Chiriţa, personaj de mare popularitate în teatrul autohton de la jumătate secolului al XIX-lea, a avut, în timp, o carieră glorioasă. Publicul o ştia în Iaşi, în provincie, în voiaj sau în balon, dar madama era peste tot. Chiriţa este întruchiparea satirică a parvenitei. Aşa ignorantă, preţioasă şi ridicolă (uneori până la sublim), nu precupeţeşte nici un efort în încercarea de a-şi depăşi condiţia. Îşi însuşeşte practici precum ora fixă a mesei, scrisoarea adusă pe tavă, bolul cu apă caldă etc., nereuşind să înţeleagă că formele de manifestare exterioară nu induc şi nu înseamnă civilizaţie autentică. Este dintre cei al căror potenţial se opreşte la "a părea", nu la "a fi".

Alecsandri care îi cunoştea personajului trecutul şi îi trăia prezentul, i-a imaginat şi viitorul, scriindu-i lui Millo în 1874: "Tipul Chiriţei va rămâne în repertoriul nostru şi va fi exploatat cu succes, căci este o baie nesecată. Aşa, de exemplu, ce-ar plăti o Chiriţă care s-ar întoarce de la Cameră? O Chiriţă politică? O Chiriţă gheşeftară? Toate acestea, bine tratate, ar avea succesuri (sic!) sigure."

Alecsandri a călătorit foarte mult, de-a lungul Europei, revenind constant la Mirceşti, acolo unde îşi avea conacul, proprietatea, identitatea. A fost prima persoană cunoscută, care a dezrobit ţiganii de pe moşia sa. A fost primul care a cules din folclor "Mioriţa", a fost primul scriitor care a cunoscut succesul de public. A îmbărbătat neamul românesc, ca nimeni altul. Pesemne că tare bucuros ar fi să ştie că n-a fost uitat.
Citeşte mai multe despre:   vasile alecsandri,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 5852


Mai multe titluri din categorie

Aplauze necontenite pentru maestrul Gheorghe Zamfir şI invitaţii săi la Sala Palatului

Aplauze necontenite pentru maestrul Gheorghe Zamfir şI invitaţii săi la Sala Palatului
Un concert cu totul special dăruit românilor de o inimă uriaşă: de mare artist al lumii, maestrul Gheorghe Zamfir. Este darul oferit de muzicianul Zamfir publicului numeros prezent la Sala Palatului, în seara de 18...

A fost sărbătoare la Mic, în Sărindar. Povestea unui teatru din centrul Bucureştiului - la jubileu. Prilej de întâlnire, de amintire, de bucurie!

A fost sărbătoare la Mic, în Sărindar. Povestea unui teatru din centrul Bucureştiului - la jubileu. Prilej de întâlnire, de amintire, de bucurie!
Galerie Foto Clădirea Teatrului Mic din strada Constantin Mille (pe vremuri Sărindar; i se mai spunea şi strada ziarelor) era scăldată, sămbătă seara, în lumini. Pe marginile acestei străduţe – maşini de acum 40 sau 50...

Premiile Centrului Naţional al Dansului Bucuresti

Premiile Centrului Naţional al Dansului Bucuresti
La împlinirea unui deceniu de activitate, Centrul Naţional al Dansului Bucuresti (CNDB) – instituţie ce s-a impus în aceşti ani – a oferit şase premii în semn de recunoaştere şi mulţumire faţă de acei...

Un călător francez în Balcani

Un călător francez în Balcani
Galerie Foto O expoziţie martor al vremurilor de demult. Aceasta este propunerea Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), care ne invită să vizităm expoziţia “Un călător francez în Balcani: Théodore Valério”,...

Minunata lume a basmelor şi poveştilor, la muzeu

Minunata lume a basmelor şi poveştilor, la muzeu
Galerie Foto Cărţile de poveşti au ajuns obiect de muzeu. Poveşti, povestiri, poezii, pe scurt “Minunata lume a basmelor”,  expoziţia propusă de Muzeul Naţional de Istorie a României. Cele mai frumoase cărţi au...

Despre jurnaliştii morţi în Revoluţie, duminică, la „În premieră cu Carmen Avram”

Despre jurnaliştii morţi în Revoluţie, duminică, la „În premieră cu Carmen Avram”
Galerie Foto Se împlinesc 25 de ani de libertate. Iar legat de Revoluţie, încă mai sunt dileme, întrebări fără răspuns şi o singura certitudine: a fost cea mai sângeroasă din Europa şi a făcut multe victime şi în...

Next Star. Isabela Pamparău, câştigătoarea trofeului celui de-al patrulea sezon

Next Star. Isabela Pamparău, câştigătoarea trofeului celui de-al patrulea sezon
Galerie Foto Cel de-al patrulea sezon al show-ului cu copii, “Next Star”, şi-a desemnat câştigătoarea, pe Isabela Pamparău, o fetiţă în vârstă de 12 ani din Botoşani. Dintre cei 13 finalişti, Pepe, Lora, Vasile...

La TNB, “Piesă pentru frate şi soră”

La TNB, “Piesă pentru frate şi soră”
Galerie Foto Ultima reprezentaţie din acest an are loc pe 21 decembrie, la Sala Mică, de la ora 20:00La Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti se va juca duminică, 21 decembrie, spectacolul “Piesă pentru frate...

Zubin Mehta dirijează Concertul de Anul Nou

Zubin Mehta dirijează Concertul de Anul Nou
Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena va fi dirijat în 2015 de Zubin Mehta şi va putea fi urmărit în peste 80 de ţări, a informat miercuri, Sony Classical, casa de discuri care va realiza înregistrarea...

Trei concerte Ovidiu Lipan Țăndărică

Trei concerte Ovidiu Lipan Țăndărică
După accidentul nefericit de săptămâna trecută, Ovidiu Lipan Țăndărică se simte în mare formă și arde de nerăbdare să-și reîntâlnească publicul. Cum repausul, liniștea și inactivitatea nu se potrivesc...

Trei concerte Ovidiu Lipan Țăndărică

Trei concerte Ovidiu Lipan Țăndărică
După accidentul nefericit de săptămâna trecută, Ovidiu Lipan Țăndărică se simte în mare formă și arde de nerăbdare să-și reîntâlnească publicul. Cum repausul, liniștea și inactivitatea nu se potrivesc...

“Solitaritate”, la Madrid şi Bruxelles

“Solitaritate”, la Madrid şi Bruxelles
Spectacolul Gianinei Cărbunariu, jucat la Avignon în secţiunea oficială, continuă periplul europeanProducţia originală “Solitaritate” creată de regizoarea Gianina Cărbunariu la Teatrul Naţional “Radu Stan...

Octavian Saiu lansează “Hamlet şi nebunia lumii”

Octavian Saiu lansează “Hamlet şi nebunia lumii”
O nouă carte scrisă de teatrologul Octavian Saiu - “Hamlet şi nebunia lumii” va fi lansată joi, 18 decembrie, la Teatrelli (Piaţa Lahovari nr. 7) din Bucureşti. Volumul, apărut la Editura Paideia, va fi...

Seară magică la Arenele Romane

Spectacolul “O seară de poveste”, cu Orchestra Simfonică “Valahia”, va fi prezentat pe data de 20 decembrie la Arenele Romane, de la ora 19:00, în cort încălzit. Cei care doresc să simtă magia...

Fost preşedinte al Academiei Române, cu prostituatele. “S-a tras bine la măsea... L. este foarte frumoasă şi face bine dragoste”

Fost preşedinte al Academiei Române, cu prostituatele. “S-a tras bine la măsea... L. este foarte frumoasă şi face bine dragoste”
Galerie Foto Volumul cenzurat al Jurnalului lui Iacob Negruzzi apare în ediţie integrală la Editura Muzeelor Literare! Textul reproduce confesiunea intimă a tânărului Iacob Negruzzi din perioada tumultoasă în care a studiat...