x close

Bardul de la Mirceşti, un revoluţionar optimist

0
Autor: Clara Margineanu 28 Apr 2011 - 20:02
Bardul de la Mirceşti, un revoluţionar optimist
Vezi galeria foto


Vasile Alecsandri este scriitorul care s-a bucurat în timpul vieţii de admiraţie, recunoaştere şi popularitate neegalate până atunci. Succesul operei sale era incontestabil, a fost tradus în mai multe limbi, i-au fost jucate piesele, a fost membru al So­cietăţii Academice Române, membru onorific al Societăţii, "Junimea", a primit distincţii şi onoruri, a fost adulat şi aplaudat. În 1870, însuşi Eminescu i-a omagiat activitatea, închinându-i versuri memorabile în "Epigonii": "Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,/ Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,/ Ce cu basmul povesteşte, veselul Alecsandri". După ce i-a fost decernat marele premiu al latinităţii la Montpellier, (distincţie care l-a făcut să devină eroul naţiunii) în 1878, autorităţile au hotărât ca o stradă din Iaşi să-i poarte numele. Era, într-adevăr, o recunoaştere fără precedent, fiind primul premiu internaţional din istoria literaturii române. Alecsandri a devenit bardul de la Mirceşti. Premierea poetului din Carpaţi la Montpellier, pentru "Cântecul gintei latine", însemna recu­noaşterea europeană a valorii spirituale româ­neşti. "Ginta latină e re­gină/ Într-ale lumii ginte mari;/ Ea poartă-n frunte-o stea divină,/ Lucrând prin timpii seculari (...)".

Alecsandri trăieşte cu luciditate intensitatea destinului său, mărturisind: "Domnilor, a fi poet este favoarea soartei; însă a fi poet aclamat, îm­brăţişat în gradul ce mi-a fost dat mie, a fi poet care în cursul vieţii sale să fie încoronat, aceasta este o favoare din cele mai rari pe lume. (...) Orice ar fi, mă simt onorat de a fi poetul iubit al ţării mele." Într-un discurs rostit la Academie în 1881, Alexandru Odobescu îl consideră pe Alecsandri cel mai mare poet al românilor. Macedonski reacţionează nervos, minimalizându-l pe bardul de la Mirceşti şi acuzându-l de tiranie literară. Alecsandri a rămas scriitorul cel mai venerat în epocă până spre 1880, când s-a impus Eminescu. S-a spus atunci că Alecsandri este eclipsat, iar domnia sa a replicat în versuri: "E unul care cântă mai dulce decât mine?/ Cu-atât mai bine ţării şi lui cu-atât mai bine." Cu o rară şi nobilă forţă morală şi sufletească, Alecsandri recunoştea că în literatură nimeni nu poate lua locul nimănui, şi mai presus de atât, gândea supremaţia valorii deasupra desti­nului individual.

În calitatea sa de ministru al Afa­cerilor Străine a făcut cunoscută dorinţa unionistă a românilor, pe lângă suveranii marilor puteri europene ale vremii. Persuasiunii şi carismei diplomatului Alecsandri s-a datorat recu­noaşterea Unirii Principatelor. I se datorează, de asemenea, în­demnul la unitate "Hora Ardealului" devenită "Hora Unirii" care emoţionează, revitalizează, cucereşte întreaga suflare. Se cânta pe străzi, în cafenele, în locuri publice şi, spun cronicile timpului, boieri, negustori, oameni din popor se prindeau în horă acolo unde se auzea: "Hai să dăm mână cu mână/ cei cu inima română!". Implicat în mişcările de la 1848, Alecsandri a fost, cum îl numea G. Călinescu, "un revo­luţionar optimist". Înflă­că­ra­rea sa a rodit şi în literatură, şi în politică. În ambele ipostaze ale eului său, de scriitor şi de om politic, Alecsandri a fost un revoluţionar. Splendid îl caracterizează Mircea Ghiţulescu: ,,...omul drept şi loial care era Alecsandri, dar şi omul de lume cu lustrul misiunilor diplomatice şi al ambasadelor europene, şi-a găsit totdeauna echilibrul în propria stabilitate, dar şi în practica îndelungată a bunelor maniere." ("Alecsandri şi dublul său", Editura ,,Albatros", 1980)

În 1840, Vasile Alecsandri a preluat, alături de Costache Negri, conducerea Teatrului din Iaşi. Piesele sale au constituit temelia pe care s-a construit dramaturgia românească. Premiera spectacolului "Iorgu de la Sadagura" a fost primul succes de public răsunător, al unui autor dramatic român. Piesa este un pamflet dramatizat, în care autorul caricaturizează excesul de neologisme, denunţându-l ca pe o formă a snobismului şi spoielii de cultură. Confruntă tendinţele limbajului vremii, apărând limba firească, limpede, autentică, autohtonă. De altfel, multe pagini din comediile lui Alecsandri satirizează excesul poliglot pe care îl înfăţişează a fi obositor, forţat, hilar şi chiar xenofob. Alecsandri i-a purtat o mare preţuire şi prietenie celui care a fost un multilateral om de teatru, Matei Millo, pentru care a scris seria "Chiriţelor". Primul personaj dramatic construit ca tipologie distinctă, memorabilă, originală, în toate ipostazele sale este Chiriţa, cea interpretată pentru prima dată, în travesti, de Matei Millo. Chiriţa, personaj de mare popularitate în teatrul autohton de la jumătate secolului al XIX-lea, a avut, în timp, o carieră glorioasă. Publicul o ştia în Iaşi, în provincie, în voiaj sau în balon, dar madama era peste tot. Chiriţa este întruchiparea satirică a parvenitei. Aşa ignorantă, preţioasă şi ridicolă (uneori până la sublim), nu precupeţeşte nici un efort în încercarea de a-şi depăşi condiţia. Îşi însuşeşte practici precum ora fixă a mesei, scrisoarea adusă pe tavă, bolul cu apă caldă etc., nereuşind să înţeleagă că formele de manifestare exterioară nu induc şi nu înseamnă civilizaţie autentică. Este dintre cei al căror potenţial se opreşte la "a părea", nu la "a fi".

Alecsandri care îi cunoştea personajului trecutul şi îi trăia prezentul, i-a imaginat şi viitorul, scriindu-i lui Millo în 1874: "Tipul Chiriţei va rămâne în repertoriul nostru şi va fi exploatat cu succes, căci este o baie nesecată. Aşa, de exemplu, ce-ar plăti o Chiriţă care s-ar întoarce de la Cameră? O Chiriţă politică? O Chiriţă gheşeftară? Toate acestea, bine tratate, ar avea succesuri (sic!) sigure."

Alecsandri a călătorit foarte mult, de-a lungul Europei, revenind constant la Mirceşti, acolo unde îşi avea conacul, proprietatea, identitatea. A fost prima persoană cunoscută, care a dezrobit ţiganii de pe moşia sa. A fost primul care a cules din folclor "Mioriţa", a fost primul scriitor care a cunoscut succesul de public. A îmbărbătat neamul românesc, ca nimeni altul. Pesemne că tare bucuros ar fi să ştie că n-a fost uitat.
Citeşte mai multe despre:   vasile alecsandri,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 5653


Mai multe titluri din categorie

Concert Gyuri Pascu & The Greys@Teatrelli

Concert Gyuri Pascu & The Greys@Teatrelli
Aflat într-o permanentă căutare de noi şi noi forme de exprimare muzicală şi artistică, Ioan G. Pascu vine miercuri, 26 noiembrie, la Teatrelli împreună cu The Greys. 'Cărunţii ' sunt Constantin Neculae-...

Jazzybirds îşi lansează albumul de debut

Jazzybirds îşi lansează albumul de debut
Joi, 27 noiembrie, grupul clujean susţine în Clubul Ţăranului Român un concert de prezentare al albumului 'Birth', realizat de Soft Records. “Jazzybirds e o trupă proaspată. Tânără. Cu zvâc şi...

Black Label Society la Arenele Romane!

Black Label Society la Arenele Romane!
În vara anului viitor, legendarul grup american revine la Bucureşti, oferind fanilor ocazia de a trăi un concert heavy metal de neuitat. Evenimentul, organizat de Phoenix Entertainment, va avea loc pe 27 iulie 2015,...

Curajul de a veni în faţa publicului mic

Curajul de a veni în faţa publicului mic
Aproximativ 9.000 de spectatori, artişti şi invitaţi - la Festivalul “Spectacole de colecţie”, organizat de Teatrul ŢăndăricăDacă nu îi prezinţi un spectacol care să-l capteze, publicul de copii te...

Pe simeze, ţaranii lui George Löwendal

Pe simeze, ţaranii lui George Löwendal
MţR găzduieşte, între 26 noiembrie şi 8 ianuarie, o inedită expoziţie de pictură şi graficăMai mult de 75 de lucrări – pictură şi grafică – din arhiva Fundaţiei Löwendal vor putea fi văzute la...

Pasărea Rock pleacă într-un nou turneu

Pasărea Rock pleacă într-un nou turneu
Recent a fost finalizat un nou cântec, 'Hora fără de hotar, compus de legendarul trio Baniciu, Kappl, Lipan, alături de colaboratorii lor, Cristi Gram, Vlady Cnejevici şi Teofil Boar. Iată câteva cuvinte despre...

Timişoara Jazz Festival la Filarmonică

Timişoara Jazz Festival la Filarmonică
Sâmbătă 29 şi duminică 30 noiembrie, Filarmonica Banatul este gazda festivalului Timişoara Jazz, ajuns la cea de-a şaptea ediţie. Evenimentul este organizat de Fundaţia culturală Jazz Banat, adică de...

De ce nu este Ion Iliescu “un personaj politic depăşit”

De ce nu este Ion Iliescu “un personaj politic depăşit”
Este Ion Iliescu un “personaj politic depăşit”, aşa cum îl caracteriza, nu demult, cineva, om cu mare trecere, ca tot românul imparţial, la mai multe televiziuni cu opţiuni politice diametral opuse? Un...

Manowar a confirmat primele concerte din turneul mondial din 2016!

Manowar a confirmat primele concerte din turneul mondial din 2016!
După succesul înregistrat cu ‘Kings Of Metal MMXIV’ World Tour, început în SUA, in februarie 2014, faimosul grup american anunţă deja primele concerte programate ...peste doi ani! Asta după ce a ajuns pe...

“Funeralii fericite”, în cinematograf de 100 de ani

“Funeralii fericite”, în cinematograf de 100 de ani
Galerie Foto În cadrul Săptămânii Filmului Românesc de la Strasbourg, organizată de Institutul Cultural Român Bruxelles şi Asociaţia Studenţilor Români din Strasbourg în perioada 19 noiembrie – 9 decembrie, a avut loc...

Întâlnirea cinemaului cu dansul

Întâlnirea cinemaului cu dansul
Până la începerea Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti – BIEFF, care va avea loc între 10 şi 14 decembrie, organizatorii acestui eveniment invită publicul duminică, 23 noiembrie, la...

Despre "inteligenta materiei" şi povestea saşilor întorşi în România, "În premieră cu Carmen Avram", duminică, la Antena 3

Despre "inteligenta materiei" şi povestea saşilor întorşi în România, "În premieră cu Carmen Avram", duminică, la Antena 3
Duminică, de la ora 21:00, "În premieră" ne face cunoştinţă cu profesorul român Dumitru Dulcan, doctor în neurologie şi psihiatrie, care a bulversat în urmă cu 30 de ani lumea ştiinţifică. Dumitru Dulcan a...

Despre frumuseţea baletului, tainele perlelor şi o delicioasă reţetă meditaraneană, duminică dimineaţa, la „Numai de bine”

Despre frumuseţea baletului, tainele perlelor şi o delicioasă reţetă meditaraneană, duminică dimineaţa, la „Numai de bine”
Fetele "Numai de bine" vă invită duminică dimineaţa, de la ora 9:30, la Antena 3, să descoperiţi frumuseţea baletului, de la cele mai fragede vârste. Apoi, doamnele se vor iniţia în tainele perlelor, accesorii...

Salvează parcul prin teatru

Salvează parcul prin teatru
O altfel de poveste, una contemporană, le este adresată micuţilor spectatori, care sunt aşteptaţi la Teatrul Gong din Sibiu, unde a fost creată producţia “Prinţesele – Spion” (regizată de Robert Balan...

Învăţa 30 de limbi pe un site de dicţionare gratuite!

În 2014 a fost lansat de Editura Linghea un site foarte util pentru cei ce vor să cunoască limbi străine. Este un site de traduceri gratuite pentru 30 de limbi străine – dictionare.linghea.ro. Gratuite sunt şi...