Turneul de şase zile al Teatrului Naţional “I.L.Caragiale” din Bucureşti la Chişinău (23-28 septembrie) se încheie duminică seara. Trei spectacole (câte două reprezentaţii) au fost programate seară de seară. Sala Mare a Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” - de fiecare dată arhiplină, iar actorii din spectacolele “Dineu cu proşti”, “Micul infern” şi “Sinucigaşul” - aplaudaţi la scenă deschisă şi îndelung aplaudaţi şi aclamaţi la finalul fiecărei reprezentaţii. Putem spune că s-a realizat proiectul “Teatru românesc la Bucureşti şi Chişinău”, iniţiat de directorii celor două instituţii, Ion Caramitru şi Petru Hadârcă, un proiect de schimb cultural alcătuit din două părţi. Aşa cum am mai relatat, Naţionalul din Chişinău s-a bucurat de succes la Bucureşti, între 11 şi 14 septembrie, când a prezentat patru spectacole. “E un schimb de valori absolut extraordinar, pornind de la frumuseţea limbii române”, remarca Ion Caramitru. Iar actorii din aceste două teatre servesc “acest ideal de frumuseţe”. S-a spus, în timpul acestor turnee, că după atâta amar de vreme două instituţii reuşesc să facă un schimb cultural de mare anvergură.
Scriam în “Jurnalul Naţional” din 25 septembrie despre deschiderea turneului TNB, despre bucuria publicului, despre întâlnirea actorilor din spectacolul “Dineu cu proşti” de Francis Veber, regia Ion Caramitru (23 şi 24 septembrie), cu actorii Naţionalului din Chişinău. Minunate au fost reacţiile şi după “Micul infern” de Mircea Ştefănescu, în regia lui Mircea Cornişteanu (25 şi 26 septembrie) şi după “Sinucigaşul” de Nikolai Erdman, regia Felix Alexa (27 şi 28 septembrie). Mircea Cornişteanu ne spunea că aplauzele de la final au fost îndelungi şi entuziaste deoarece publicul agreează spectacolul de genul celui care este “Micul infern” sau de genul celui care este “Dineu cu proşti”, pentru că “sunt comedii care nu pun probleme adânci existenţiale, ci vorbesc despre lucruri pe care toată lumea le cunoaşte, le înţelege, le-a trăit”, aşa cum e în “Micul infern”, bunăoară. “Viaţa îndelungată în cuplu are suişurile şi coborâşurile ei şi, dacă sunt tratate cu înţelepciune, cu detaşare şi cu umor, ele produc numai efecte benefice şi contribuie la păstrarea dragostei în cuplu”, a remarcat regizorul, adăugând că lumea a plecat distinsă din sală, că se citea pe feţele spectatorilor că au petrecut o seară agreabilă.
Ileana Stana Ionescu a primit multe flori la finalul spectacolului “Micul infern”. Mi-a mărturisit că e pentru prima oară la Chişinău: “Am avut o mare surpriză, agreabilă, bineînţeles. Aş mai vrea să am şansa în această viaţă să mai vin o dată la Chişinău. M-am simţit foarte bine. E un public receptiv şi imediat reacţionează”.
“Sinucigaşul” (în rolul titular Dan Puric) a prilejuit, sâmbătă, emoţii mari publicului. Spectatori de toate vârstele s-au arătat încântaţi şi de această montare.
La finalul turneului, acad. Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” la Chişinău, ne-a spus că acesta este unul dintre proiectele cu cel mai mare impact asupra publicului, având în vedere proiectele pe care Institutul Cultural Român le-a realizat în ultima vreme. “Mă bucură aprecierile de care s-au bucurat spectacolele Teatrului Naţional «Mihai Eminescu» din Chişinău la Bucureşti. Este o mare încurajare pentru toţi actorii acestui teatru şi mai ales pentru cei tineri. A fost o probă de foc pe care mulţi dintre ei au trecut-o cu brio. Pentru orice artist din Chişinău scena bucureşteană este o consacrare. Venirea Teatrului Naţional «I.L. Caragiale» din Bucureşti la Chişinău este nu doar un act de cultură, este o sărbătoare a minţii şi sufletului. Săli arhipline, scaune printre rânduri, balcoanele arhipline... Spectacolele au fost pe măsură, cu mari actori ai teatrului românesc”, a afirmat Valeriu Matei, care crede că acest proiect şi-a atins ţinta şi va continua.
Directorul Teatrului Naţional din Chişinău, Petru Hadârcă, ne-a spus în această ultimă zi a turneului: “E frumos! E un vis realizat, chiar un vis minunat, după toate ce s-au întâmplat la Bucureşti şi apoi aici, la Chişinău! Forfota aceasta, energia acumulată de spectatori de la talentaţii actori veniţi de la Bucureşti o să ne oblige să continuăm. Nu în zadar am intitulat proiectul, cu domnul Caramitru, «Teatru românesc la Bucureşti şi Chişinău»; ne leagă sufletul, avem aceleaşi aspiraţii, aceleaşi valori româneşti, aceleaşi emoţii şi împreună formăm teatrul românesc, atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău. Teatrul ne uneşte din toate punctele de vedere”.
Citește pe Antena3.ro