Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape 600 de mii de bucureşteni, persoane fizice, de peste 18 ani, au mers cel puţin o dată, în 2012, la un spectacol de teatru. Aceştea se împart în trei grupe: spectatorii frecvenţi (cei care au mers cel puţin o dată în ultima lună) reprezintă peste 15%; aproape 40% sunt spectatori ocazionali (au mers cel puţin o dată în trei luni); aproximativ 50% - sunt spectatori numiţi accidentali (au mers la teatru de cel puţin o dată în ultimul an). Acest clasament este “identic” cu cel din capitale europene, precum Viena, Paris, Madrid, Berlin, Bruxelles, spunea directorul Institutului de Marketing şi Sondaje (IMAS), Alin Teodorescu, într-o conferinţă de presă organizată la “Nottara” şi prilejuită de prezentarea rezultatelor unei cercetări care a inclus două studii cantitative: “Obiceiuri şi preferinţe ale publicului bucureştean de teatru” şi “Obiceiuri şi preferinţe ale spectatorilor Teatrului Nottara”.
Cunoscutul sociolog a tras concluzii interesante pentru instituţiile de spectacol din Capitală, remarcând faptul că scopul a fost de a măsura notorietatea teatrelor şi nu valoarea spectacolelor din repertoriul acestora. De notat că în studiul privind publicul teatrelelor bucureştene, metodologia folosită a constat în 800 de chestionare completate prin metoda CATI (interviuri prin telefon, asistate de calculator), metodă mai puţin costisitoare decât cea pe bază de interviuri faţă în faţă (folosită pentru evaluarea Teatrului Nottara). Desigur, studiul e plin de cifre, grafice, clasamente.
Una dintre concluziile lui Alin Teodorescu merită să fie evidenţiată cu precădere: mersul la teatru nu este perceput ca o activitate de petrecere a timpului liber, ci ca o activitate ce ţine de cultură. Sondajul a reliefat şi faptul că tinerii sunt interesaţi tot mai mult de teatru şi asta în era internetului, când această reţea informatică are o ofensivă greu de imaginat. “Penetrarea consumului de teatru în rândul generaţiilor mai tinere este mai mare. Cine spune că tinerii refuză actul de cultură greşeşte”, a precizat sociologul, care susţine totodată că aceştia sunt interesaţi de o împlinire culturală. Rezultatele proiectului de cercetare, realizat la cererea Teatrului Nottara (care a avut motivele sale să se facă o analiză), l-au determinat pe Alin Teodorescu să spună că în ceea ce priveşte consumul de teatru foarte puţine societăţi din Europa ne depăşesc. “Nimic anormal nu am găsit în acest domeniu”, a specificat şeful IMAS, adăugând că publicul bucureştean este unul educat, cu un consum de teatru la nivel european.
Popularitatea teatrelor este determinată fără îndoială de marketing, de reclamă. Desigur, într-o cercetare, trebuie făcută diferenţierea dintre orientarea către public, către popular şi orientarea către profesionişti (de nişă). Dacă s-ar face o analiză la care să participe profesioniştii de teatru, orice clasament ar arăta altfel, mai ales la categoriile Actorii preferaţi, Actriţele preferate, Regizorii preferaţi (de altfel să ne amintim de “Zece pentru România”). Cu ochiul cercetătorului de piaţă, Alin Teodorescu crede că opiniile criticului de teatru ar fi altele decât cele ale persoanelor participante la sondaj. Şi directoarea Teatrului Nottara, Marinela Ţepuş, este sigură că opiniile criticii de specialitate într-un studiu ar fi diferite, căci, revin, rezultatele obţinute de la intervievarea publicului este imaginea popularităţii şi nu imaginea valorii.
Directorul IMAS şi-a exprimat bucuria şi onoarea de a lucra cu Teatrul Nottara, căci ultimul studiu de consum al unei instituţii culturale din România a fost făcut, după cum a precizat, în 1973.
