Câți dintre noi suntem vaci?

Un realizator de televiziune  se arăta revoltat că la Antena 1, în timp ce șeful fusese arestat aiurea, fără un crâmpei de vină evidentă, și se afla la beci, niște fătuce, subalterne și colege, tăceau virginal sau clămpăneau mai departe temele semiumoristice care le consumă viața și, din nefericire, o consumă și pe a altora. Niciun semn de revoltă. Nimic nu părea să le afecteze. Îmi amintesc un pasaj extraordinar dintr-o carte a lui Ionel Pop intitulată ”Instantanee din viața animalelor”. Scriitorul călătorea spre Moldova cu un tren care înainta liniștit când brusc s-a petrecut ceva care a dat peste cap tihna pasagerilor. Frână bruscă, geamantane căzute în cap, agitație. Lumea coboară în câmp. Ce se petrecuse? Trenul lovise în plin o vacă. Mațele animalului și alte părți componente zăceau întinse pe mai bine de 100 de metri. Fuseseră la păscut, pe acel taluz, două vaci, surate de grajd și de rumegat. Una a nimerit sub locomotivă. Cealaltă și-a văzut liniștită de păscut. Păștea, notează revoltat scriitorul, printre mațele suratei ei. Acesta nu și-a înfrânt dezgustul și, luînd de jos o piatră, a aruncat după nesimțita rumegătoare. Știu că vacile sunt animale cu o anumită inteligență, am și eu două la Sângeru, reacționează la mângâiere și-și iubesc stăpânul care le îngrijește. Dacă una însă e luată pentru abator, celelalte nu-i sar în apărare.

Arestarea unor oameni în zilele noastre, uneori și de multe ori fără argumente, doar pentru că așa vine de undeva un ordin, nu mișcă cine știe cât societatea românească. Pentru a stăpâni acest popor nu e nevoie decât de o gardă pretoriană care poate fi compusă din câțiva procurori și alți câțiva executanți cu pistol și cătușe. Sunt luați oameni din pat, în pijama, sau de pe stradă. După un spectacol de intimidare, unii se întorc acasă. Nimeni nu răspunde. Această rețetă e cea care l-a ținut la putere pe actualul arendaș din Deal. Simplă și eficientă. Suntem, mă întreb, un popor de vaci? Sau dacă nu, câți dintre noi suntem vaci? Ne-am revoltat în 89, unii au ieșit în stradă și mai apoi, exprimându-și revolta sau nemulțumirea, dar cele mai multe abuzuri au fost suportate ca și când nu s-ar fi petrecut. Societatea civilă? Rumegă în mare parte. Nu spun că trebuie să dăm foc străzii când e săltat, fără vină, vecinul de scară, dar un frison ar putea traversa ființa demnității noastre ultragiate.