x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Care curs e mai bun, cel al BNR sau cel al BCE?

Care curs e mai bun, cel al BNR sau cel al BCE?

de Ionuț Bălan    |    07 Mai 2019   •   08:12
Care curs e mai bun, cel al BNR sau cel al BCE?

M-am uitat la sfârșitul săptămânii trecute pe ceea ce au numit multă vreme publicațiile cu pretenții cursul BNR și am văzut: 4,7561 lei/euro. În același timp am intrat și pe site-ul Băncii Centrale Europene (BCE) și am observat un alt curs corespunzător aceleiași zile: 4,7553.

Cursul BNR se vede că-i diferit de cursul BCE, care-i cel bun? Amândouă-s la fel de bune, diferă doar datele de piaţă, deoarece au fost culese la ore diferite ale zilei. De fapt, nu există nici cursul BNR, nici cel al BCE, ci doar cotaţii de piaţă, stabilite pe baza cererii şi a ofertei. Iar problema e că într-o economie cu preţuri în euro, comerciantul trebuie să justifice Fiscului cursul de pe factură. Și cea mai simplă variantă e să caute cotaţiile afişate pe site-ul BNR. Pentru Fisc, BNR “garantează” că acel curs a existat pe piaţă la o anumită dată. Deşi, la fel de bine, se poate utiliza cursul BCE, fiindcă e un garant la fel de bun.

Da, însă nimeni n-ar trebui să fie împotrivă ca o companie să utilizeze cursurile văzute la un moment dat în piaţă, şi care pot fi justificate cu o captură de ecran. Fiindcă la baza stabilirii cursurilor indicative de pe site-urile BNR sau BCE stau astfel de “capturi” făcute la momente diferite. De ce Fiscul n-ar recunoaşte orice captură de ecran ca fiind valabilă? Îi e teamă statului să nu fie furat, ca atunci când admite o campanie de ieftiniri o singură dată pe an ca să nu i se micşoreze cuantumul taxelor? Sau încearcă să creeze spaţiu să aplice amenzi, deşi lipseşte baza legală?

Dar toate acestea se pot rezolva dacă firmele ar plăti un impozit forfetar, o taxă de funcţionare, pe care, după ce o varsă la Fisc, acesta să nu mai fie preocupat dacă se duc preţurile de vânzare sub cele de achiziţie şi în ce ritm se realizează amortizările. După plată agentul face ceea ce vrea el. Creşte sau reduce preţurile, se târguieşte “ca la piaţă” la el în prăvălie, cum se vede la Istanbul. Asta fiindcă modelul german de fiscalitate nu se potriveşte unor ţări precum Grecia şi România, ci mai degrabă cel turcesc, care e mult mai liberal decât “liberala” Uniune Europeană.

 

×