x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale ”Dobandeşte grai dulce şi-i vei avea pe toţi de prieteni”

”Dobandeşte grai dulce şi-i vei avea pe toţi de prieteni”

de Maria Timuc    |    05 Ian 2014   •   15:04

Prima zi a anului 2014 m-a găsit pe un varf de munte, la Straja! Pe acel varf de munte, care a fost alintat de Dumnezeu în noaptea de Revelion cu zăpezi line şi cu pace mai presus de înţelegere, tronează un schit, a cărui cruce se vede - ca şi cum ar fi agăţată de ”nimic” - de pe partia de schi de alături. Schiorii pot vedea crucea şi mă gandesc că ea însoţeşte tainic şi protector alunecările lor...pe munte, căci n-am văzut acolo nici un accident! Schitul, aşezat pe varful muntelui, are o intrare nemaintalnită; un tunel, în care lumina becurilor se răstornă cu discreţie, e aleea de trecere către curte şi către bisericuţă. Pare că Biblia, în diferite ipostaze ale ei, a fost pictată pe pereţii tunelului; pe o parte tronează cele zece porunci şi chipurile marilor sfinţi. Pe altă parte, pe peretele din stanga, sunt pictaţi cei 365 de sfinţi, protectorii fiecărei zile a anului. Langă uşa care se deschide către curtea schitului e prinsă o trăistuţă frumoasă, de lană, deasupra căreia e scris că trebuie să bagi mana în ea şi să extragi un mesaj semnificativ, venit de la sfinţi, un mesaj ce-ţi este adresat. În ziua întai a acestui an am ascultat şi eu îndemnul şi am extras un mesaj pe care aş vrea să-l împărtăşesc astăzi cu toată lumea; ”Dobandeşte grai dulce şi-i vei avea pe toţi de prieteni”(Din cuvintele sfinţilor).

Mă gandesc că-i aici o taină a ”prieteniei”, o taină pe care, dacă am cobora-o în experienţa noastră de zi cu zi, dacă am practica-o aşa cum ne e spusă, ne-am trezi în lumea frumoasă pe care o visăm, dar nu o credem posibilă. ”Dobandeşte grai dulce” înseamnă că ”graiul dulce” nu ne e dat, nu e scris în gene, nu e în soartă, nu-i destinul unuia şi nu se izbeşte cineva de vreun obstacol pentru a-l avea, pentru a-l purta în sine şi a-l duce în lume, întru întampinarea prietenului şi întru aducerea prieteniei în obişnuit, în cotidian. Graiul dulce e dobandit, poate fi dobandit, ne spun sfinţii! Avem nevoie de dorinţă, de voinţă, de înţelegere, de răbdare şi de înţelepciune pentru ca ”vorbele” pe care noi le rostim să se imprime în timp cu dulceaţa şi cu parfumul blandeţii. Avem nevoie să înţelegem ce putere se ascunde în cuvintele pe care le întrupăm, căci ele coboară direct din turnurile pure şi înalte ale Duhului Sfant, dar nu aşa, nu de la sine, căci liberul arbitru străjuieşte în noi şi numai alegerea lui face ca şi cuvantul nostru să fie dulce sau amar, de la Dumnezeu sau de la Ego, de la om sau de la înger. ”Dumnezeu Cuvantul” se naşte din inima frumoasă şi din mintea care alege să ostenească pentru dragoste în această viaţă, mai mult decat pentru orgoliu. Dulceaţa fiinţei din noi se întrupează în cuvintele pe care le rostim şi aşa ceea ce spunem devine balsam vindecător pentru ceilalţi, şi aşa amarul se topeşte şi în lăuntrul celuilalt, poate căzut, poate strivit sub greutatea neştiinţei şi a neanţelegerii, care-i şopteşte că ”emoţia, sentimentul şi gandul său” îi sunt dictate deja.

Puterea ”graiului dulce” e puterea sufletului frumos, care poate transforma ura în iubire şi întunericul minţii în lumină cerească. Ce-i drept, nu-i aşa uşor să dobandeşti grai dulce, căci mintea noastră omenească ne tulbură cu alunecările ei, cu iluziile şi deznădejdile ce par să ocupe existenţa. Omul se întreabă – pe bună dreptate; ”cum să vorbesc frumos cu unul care mă loveşte, cu altul care distruge, cu unul rău, cu unul care mă urăşte”? Dar, tocmai asta-i taina dulcelui grai, din lupta cu ura, cu uratul şi cu deznădejdea se iveşte victoria omului înălţat. Hristos a spus că nu-i mare lucru să-l iubeşti pe cel ce te iubeşte, dar e măreţ momentul în care îl poţi iubi pe celălalt, pe cel ce te urăşte. E o muncă titanică aceasta; să dobandeşti grai dulce, e o muncă titanică în tine însuţi, cu mandria, cu lăcomia de putere, cu omul din lume, captiv în simţurile sale, în percepţiile sale de suferinţă, de război şi de nelinişte. Dar graiul dulce trădează inima dulce şi asta face ca amarul să se stingă şi în celălalt, în omul de langă tine, care iubeşte dulceaţa, dar nu ştie calea care duce la ea. Pentru anul acesta vă doresc să dobandiţi grai dulce, cum au spus sfinţii, şi veţi că cunoaşte că lucrarea graiului dulce s-a desăvarşit după mulţimea de prieteni ce vor...păşi alături de voi în fiecare zi!

×