Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două competiții inacceptabile la casele de pariuri au avut loc duminică: una în Belarus – pentru realegerea dictatorului și alta în România - pentru șefia PSD-ului. Deosebirea e că în Belarus au fost opt candidați.
De ce a insistat partidul din Kiseleff să ajungă iar subiect de bancuri, deșteptându-i chiar și lui Ion Iliescu amintiri din perioada sa roșie? Evident, pentru a arăta că pot să câștige și ei niște alegeri de președinte, nici nu mai contează de care, dar să fie pe bază de ștampilă și urne.
Răspunderea pentru ce s-a întâmplat ieri o poartă doar procurorii. Cine putea anticipa în 2010, când și-au modificat ei statutul, că vor ajunge la asemenea criză de cadre? Ei s-au gândit atunci doar să evite oribilele trădări de la congres.
Dar poate că e mai bine c-a fost așa. Candidând singur, Dragnea s-a ținut departe și de necazurile cu DNA-ul. Fără gargară, fără promisiuni, să ajungă să se mintă ei între ei. De amorul artei sale electorale, trebuia totuși un afiș. Cu mesajul ăla de la Napolact: Dragnea. „Ca odinioară”.
