IMM-urile, motorul în pană al economiei

Scriam pe 4 iulie - pe site-ul Antenei 3 - într-un articol numit “IMM-urile, motorul în pană al economiei” că densitatea IMM în România e la jumătate din media UE, iar sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii e caracterizat de o productivitate precară. Între timp problema a mai fost analizată din această perspectivă şi de alte publicaţii, care au arătat că România se plasează pe locul 26 în UE-28 după numărul de IMM la mia de locuitori. Iar explicaţiile oferite de specialiştii din multinaţionale ziarelor care i-au întrebat de ce avem puţine companii mici au fost legate de apetitul scăzut pentru risc al românilor, oferta de job-uri bine plătite în multinaţionale pentru absolvenţi, ceea ce scade atractivitatea înfiinţării unei afaceri pe cont propriu, lipsa capitalului şi a mecanismelor de finanţare pentru start-up-uri, dar şi inadecvarea curriculei academice, din care lipseşte de cele mai multe ori educaţia antreprenorială.

Interesant, dar, din păcate, problema nu e deloc atacată frontal. Dacă România e pe ultimele locuri în Europa în privinţa densităţii IMM, înseamnă că e una dintre cele mai puţin capitaliste ţări din UE. Şi când un stat apelează atât de puţin la economia de piaţă, pentru că politicul continuă să dicteze economicului ca-n comunism, productivitate-i precară. De productivitate n-au cum să se ocupe tot politicile fiscale şi monetare, ci pieţele.

Iar principala cauză pentru care România are un număr redus de întreprinzători e aceea că reglementările, normele, rezervele tehnice şi rezervele minime obligatorii restricţionează permanent accesul celor nou -intraţi pe pieţe şi fac ca acestea să fie dominate de carteluri. Şi nu zic eu asta, ci artizanul reformelor din Polonia, Leszek Balcerowicz. El mi-a declarat într-un interviu pe care i l-am luat în iunie 2008 că atunci când numărul de noi jucători dintr-o ţară e mic, cel mai probabil costurile fiscale şi administrative de intrare pe pieţe sunt prea mari şi deci restrictive.
Balcerowicz explică în cartea sa “Libertate şi dezvoltare” care sunt avantajele IMM, în faţa corporaţiilor. Dacă avem două economii de dimensiuni egale, cea în care avem mai multe întreprinderi mici este, proporţional, reglată în mai mare măsură de piaţă şi contracte, şi dirijată în mai mică măsură prin intermediul directivelor ierarhice.

Astfel se întâmplă în Polonia, unde, deşi capitalismul e la fel de tânăr ca la noi, sunt de trei ori mai multe întreprinderi mici ca în România, iar densitatea IMM la mia de locuitori e dublă. Şi după ce foştii noştri egali, cu care am plecat umăr la umăr în tranziţie, au acumulat capital ce să vezi? Au devenit investitori străini în ţări “second hand” ca România, cumpărând bănci. De aici se vede că cei care au cultivat spiritul antreprenorial încă din anii ’80 strâng roadele. În timp ce aceia care au taxat permanent potenţialul de investire pentru a le fi oferi românilor bunuri publice care costă de 4-5 ori mai mult decât fac, sunt acum ocupaţi cu stârpirea corupţiei, când principala noastră problemă este cea economică.