Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scriam mai demult că în tineri sunt băgaţi bani pentru a fi educaţi public, dar, la sfârşit, se vede că investitorul n-are nevoie de nimic din ceea ce oferă ei.
Adică, cel care investeşte alocă resurse fără să ia în considerare finalitatea procesului, integrarea investiţiei.
Continui spunând că ciclul gimnazial e legat, clar, de cultura generală, însă, când vorbim de liceu, se pune problema specializării.
Una medie, fiindcă tinerii trebuie să urmeze apoi instituţii de învăţământ superior pentru a deveni ingineri, economişti, medici etc.
Tocmai de aceea liceul, care-i altceva decât şcoala generală, trebuie să-i ajute în viitoarea profesie.
Cei care s-au hotărât să rămână doar cu studii medii pot să susţină un bacalaureat mai simplu. Ceilalţi însă ar trebui să utilizeze această evaluare naţională ca pe un test pentru meseria pe care o aleg.
Aceia ce doresc să se facă ingineri să susţină probe de matematică şi fizică, viitorii economişti - de economie politică şi geografie, cei cu medicina - de biologie şi chimie etc.
În niciun caz însă bacalaureatul nu mai trebuie să arate ca acum. Cei care au conceput sistemul spun că, dacă elevii sunt copleşiţi de examene, vor rămâne cu ceva.
Numai că învăţământul nu trebuie să arate ca un exerciţiu de deresponsabilizare, ci să fie eficient.
După “bombardamentul” informaţional tinerii nu sunt mai bine pregătiţi, ci doar mai obosiţi.
Tot nu reuşesc cu ceea ce au acumulat să câştige o pâine, aşa cum o fac „inculţii” de anglo-saxoni sau de nemţi.
