Negoț cu principii

Spuneam de curând că. la noi, încrederea a fost înlocuită cu şantajul şi complicitatea. Haideţi însă să discutăm doar de complicitate. În condiţiile în care un program economic, mult aşteptat, bazat pe renunţarea la nişte taxe nefiscale, e oferit la schimb cu abdicarea de la principiile etice şi morale. În fine, poate că astfel de troc e pe deplin acceptat de clasa politică, care încearcă să-l negocieze, dar societatea se pare că sesizează, la nivelul educaţiei comune, că îi e dăunător şi împiedică finalizarea sa, la modul decent, pe seama opiniei exprimate.

Situaţia prezentată lasă loc unor semne de întrebare. E vorba de expertiza celor care au sugerat elementele economice şi de poziţia celor ce a au acceptat riscul de a propune societăţii negoţul cu renunţarea la principiile etice. Nu neapărat există un singur vinovat, dar, cu sigurantă, că cel mai de blamat e partenerul politic, care n-a înţeles că i se oferă din partea experţilor un element absolut necesar pentru societate, ce nu poate constitui obiect de troc.

Încercarea de a fi oferite, la modul feudal, a anumitor facilităţi economice, în schimbul unor avantaje ce încalcă etica şi morala, arată lipsa de pregătire a politicului pentru negocieri. Iar dacă e să aducem în discuţie, în contextul dat, de participare la vot, că aceia ce au polarizat preferinţele electoratului sunt cei ce au dovedit această inabilitate, se pune problema dacă aceasta e singura lor ofertă. Respectiv, propunerea unui troc la care societatea nu se conectează.

Putem discuta de slaba expertiză economică şi politică, fiindcă la momentul actual sunt încălcate principiile pe baza cărora s-a obţinut votul. Însă mai importantă este realizarea - începând cu partidul de guvernământ - a unei analize privind funcţionarea unei clase politice ce pare a fi în impas.