x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Republica Moldova, între proiectul pro-european şi proiectul euro-asiatic

0
Autor: Serban Cionoff 15 Ian 2015 - 16:23
Fapt semnificativ, prima dezbatere din acest an organizată de Fundaţia Europeană Titulescu-Centrul de Studii Strategice a avut tema: “Republica Moldova. Situaţia postelectorală”. Spun “fapt semnificativ” pentru că, aşa după cum evidenţia în alocuţiunea introductivă moderatorul dezbaterii, prof.univ. dr. Adrian Năstase, chiar dacă în ultima vreme interesul public s-a concentrat asupra unor evenimente cu un puternic impact emoţional (atentatele criminale din Franţa ) acest subiect “rămâne în continuare deschis, iar evoluţiile politice post-electorale din ţara vecină reprezintă o temă care ne interesează din foarte multe motive”.

Este vorba despre faptul că, în urma recentelor alegeri parlamentare, cele trei partide pro-europene au obţinut un scor la limită (55 de mandate) ceea ce face ca negocierile pentru formarea unei majorităţi să fie extrem de dificile şi să se prelungească, lăsând loc unor apăsătoare incertitudini şi unor serioase dileme. Se pune, aşadar, întrebarea: cine va avea câştig de cauză - orientarea pro-europeană, adică adepţii aderării Republicii Moldova la UE sau orientarea euro-asiatică, recte partizani ai unei apropieri decise cu Moscova?

Acestor teme, ca şi altora care decurg din analiza configuraţiei actuale şi a evoluţiilor posibile de pe scena politică din Republica Moldova, au căutat şi putem spune că au şi reuşit să le ofere abordări realiste şi argumentate invitaţii speciali ai dezbaterii: senatorul Titus Corlăţean, membru al Comisiei de Politică Externă a Senatului, Angel Tîlvar, ministru delegat pentru românii de peste hotare şi Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti.

Principalele coordonate ale configuraţiei politice post-electorale au fost schiţate de către ambasadorul Iurie Reniţă, care şi-a început intervenţia cu precizarea că, deşi rezultatele alegerilor parlamentare “au dat peste cap aşteptări şi calcule”, domnia sa “nu s-ar lansa în supoziţii riscante”. Luând, însă, în calcul faptul că partidele pro-europene (PLDM-PDM-PDM-PL) au obţinut 55 din cele 101 mandate, ambasadorul Iurie Reniţă are încredere că prin dialog şi prin negociere se va ajunge la o formulă care să ducă la continuarea parcursului pro-european. Cu toate acestea, domnia sa a recunoscut că “discuţiile vor fi dure”, atâta vreme cât ele sunt marcate de influenţe ale factorilor interni şi externi care nu optează pentru “calea europeană”.

Cu acest prilej, ambasadorul Iurie Reniţă a reînnoit sentimentele de gratitudine pentru sprijinul constant pe care România îl acordă ţării sale atât în plan politic şi diplomatic, cât şi în planul economic-financiar. În mod deosebit, s-a remarcat faptul că, în momentul de faţă, România reprezintă principalul partener comercial al Republicii Moldova, fiind menţionate câteva proiecte de anvergură: Gazoductul Iaşi-Chişinău, racordarea la reţelele electrice româneşti şi europene şi cele trei poduri peste Prut.

În intervenţia sa, ministrul delegat pentru românii de peste hotare, Angel Tălvar, s-a concentrat asupra unor iniţiative şi demersuri menite să exprime, să valorifice şi să consolideze zonele de identitate culturală, spirituală şi religioasă dintre cele două ţări. O atenţie aparte fiind acordată proiectelor prin care tineretul din Republica Moldova este stimulat şi sprijinit să cunoască şi să folosească limba română – limbă europeană. Proiecte generoase şi salutare care, însă, a recunoscut ministrul delegat Angel Tălvar, se confruntă cu obstacole serioase, cu inerţii şi prejudecăţi, dar mai ales cu ostilitatea făţişă a unor cercuri de influenţă rusofone, la care se adaugă şi un anume coeficient de ”euro-scepticism” de aceeaşi inspiraţie.

Toate acestea nu reprezintă obstacole de nedepăşit. În acest spirit am reţinut atât menţiunea la Programul “Dimitrie Gusti” destinat tineretului, referirile la atenţia sporită acordată stimulării interesului pentru cunoaşterea şi utilizarea limbii române în comunicare on line în special de către tinerii comunicatori din Republica Moldova, ca şi apelul adresat comunităţilor de români din ţări membre ale Uniunii Europene de a sprijini asemenea proiecte.

Senatorul Titus Corlăţean şi-a început intervenţia evidenţiind că, prin ea însăşi, tema dezbaterii poate fi definită ca “un semnal” de încurajare pentru continuarea şi intensificarea eforturilor forţelor politice şi civice declarat pro-europene din Republica Moldova. Am reţinut ideea că şansele de reuşită ale eforturilor forţelor pro-europene sunt în mod decisiv legate de succesele pe care acestea le vor obţine în viitoarea formulă de guvernare. Exprimându-şi încrederea că Republica Moldova va avea cât mai curând un guvern, domnia sa a menţionat că urmează o perioadă de muncă pozitivă, care trebuie să dobândească efecte certe în planul activităţilor economice şi sociale. De aceea, este necesară o schimbare netă a actului de guvernare care, la rândul ei, să genereze o schimbare de atitudine, o sensibilă creştere a încrederii populaţiei din Republica Moldova în opţiunea pro-europeană. În această ordine de idei, Titus Corlăţean a menţionat că, în momentul de faţă, există o clară separare a orientărilor şi opţiunilor din societatea moldovenească, aşa încât viitoarea guvernare trebuie să fie conştientă de această situaţie şi să o gestioneze în mod pragmatic. Titus Corlăţean a vorbit despre importanţa majoră pe care o vor avea demersurile Comisiei Europene pentru revizuirea Politicii de Vecinătate, precum şi la deciziile Summit-ului parteneriatului estic de la Riga din luna mai care ar putea lua în discuţie statutul de candidat al Republicii Moldova la aderarea la UE.

În ceea ce priveşte sprijinul constant pe care ţara noastră îl acordă Republicii Moldova în vederea pregătirii pentru aderarea la UE, pe parcursul dezbaterii s-au făcut mai multe menţiuni la formule punctuale prin care acest sprijin se regăseşte, în cadrul organismelor Uniunii Europene. Astfel, România este co-preşedinte a grupului de prietenie cu Republica Moldova, fapt la care mi-aş permite să adaug şi că Preşedinte al Comitetului Parlamentar de Asociere UE- Republica Moldova, este tânărul nostru europarlamentar Andi Cristea.

În finalul dezbaterii, prof.univ. dr. Adrian Năstase a menţionat că, în cazul evoluţiilor poste-electorale din Republica Moldova, în special, în chestiunea confruntării dintre forţele pro-europene şi cele pro- euro-asiatice, discuţia rămâne deschisă. Conchizând: ”Istoria nu poate fi schimbată, dar viitorul poate fi influenţat.”

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de