x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vorba caldă a omului l-a ajutat pe căprior să înoate, să nu se înece

0
Autor: Florin Condurateanu 25 Mai 2018 - 07:49
Vorba caldă a omului l-a ajutat pe căprior să înoate, să nu se înece


Uneori, bate aşa o briză de bunătate şi spulberă toată încărcătura de rău întâlnită în lumea asta nebună, răsturnată în şanţ cu roţile-n sus. Se mai văd şi momente de gingăşie între fiinţe, de iubire pentru sufletul de-aproape, chiar dacă acela se află în pieptul unui biet animal. Pe un lac de acumulare mare şi adânc, în mijocul întinderii de apă, s-a rătăcit un căprior. Cum o fi ajuns acolo?! Era speriat, abia mai răsufla de oboseala unui înot bramburit, fără nicio direcţie spre mal. Cu nările dilatate de gâfâială, cu ochi mari de groază, deja avea apă în gură. Delicatul animal era sortit morţii. L-a văzut un pescar aflat într-o barcă. S-a îndreptat cu grăbire spre cerbul tânăr şi de la doi metri a purces să-i vorbească, să-l încurajeze cu glas cald, liniştit: ”Aşa, băiatule, înoată, ai să reuşeşti. Acum odihneşte-te un pic, hai să continuăm înotul. Bravo, te apropii de mal, băiatul tatii, mai ai puţin şi te sui pe mal. Uite, te dirijez eu cu botul bărcii mai spre stânga. Eşti victorios, băiatul tatii, acum fugi în pădure!”. Sprinten de parcă nu fusese în pragul înecului, căpriorul a sărit pe mal şi ţuşt printre copaci. Ce scenă de bunătate absolută! Dar şi animalele au mai salvat oameni. Un câine cules de pe stradă, salvat din laţul hingherilor, a devenit animalul drag al unei familii cu doi copii. Dormea cu ei în cameră, asta a fost stropul de şansă al familiei, salvată de la moarte de câinele adoptat. Afară crăpau pietrele de ger şi părinţii cu copiii au adormit cu o sobă aprinsă. Coşul era sugrumat de funingine şi gazele de ardere au rămas în cameră, oxigenul se împuţinase dramatic, plutea mai ales oxidul de carbon. Intoxicarea cu gazul toxic duce la o stare de neputinţă, de imposibilitate de a face un pas şi moartea era greu de evitat. Câinele a sărit prin fereastră spărgând-o, aerul proaspăt a năvălit în odaie şi familia a fost salvată de la moarte de către căţelul care a reîntors binele ce oamenii i l-au făcut. Îţi încălzeşte inima şi scena în care nişte oameni buni au salvat câteva lebede de la îngheţ. De pe mal, nişte trecători din Argeş au observat cum un grup de lebede amorţiseră de ger în mijlocul unui lac, care îngheţa văzând cu ochii. Lebedele erau ca şi prinse în peisajul îngheţat, natură moartă. Dar oamenii au anunţat pompierii şi imediat au început să strige la lebede, să le ţină treze şi aruncându-le pâine să le oblige să se mişte. Au învins oamenii miloşi, nu gheaţa.

 

Citeşte mai multe despre:   caine parasit

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de